Ziua a patra a Festivalului Național de Teatru este o zi plină. Greu de făcut un program, greu de ales un traseu. Dar, pentru început, un drum la unteatru pentru Before Breakfast este o bună idee. O pastilă amară, împotriva bolii somnului, de la părintele tragediei moderne, Eugene O`Neill. Before Breakfast are două personaje și o voce. Întregul text gravitează în jurul vocii, coregrafiei casnice și expresivității doamnei Rowland. Mătură, scutură, cotrobăie prin boarfele soțului, spală vesela, pregătește micul dejun. Dimineața devreme, când înțepeneala și paloarea de după somn par mortale. Alfred, soțul ei, este doar reflexia palidă a pustietății. Și va deveni, în final, pustiu. Căsătoria lor, care ar fi trebuit să fie un dialog, a devenit, după ce copilul lor s-a născut mort, un deșert comunicațional. Timpul a încetat să mai existe de când Alfred, mereu în pană de bani și joburi, a amanetat ceasul „ca un prost.” De aceea, „înainte de micul dejun” este doar o indicație senzorială, a foamei, a desțepenirii după paralizia somnului. În jurul soției, jelind în cuvinte puține și cam descompletate moartea căsniciei, a copilului, a lumii de dincolo de zidurile case se țese această tragedie modernă a lui Eugene O`Neill. De fapt, doamna Rowland pregătea o masă de pomenire. Această partitură rarefiată dar, cu toate acestea, densă, îi revine în seara aceasta Mihaelei Trofimov. Richard Bovnoczki este spectralul Alfred într-o versiune scenică de Andrei & Andreea Grosu, producție a Teatrului Maria Filotti, Brăila. Diseară la unteatru la 18 și 21.
Actorii Teatrului Luceafărul din Iași, coordonați de teatrologul Oltița Cântec, au creat colectiv o piesă de teatru Istorie la persoana I, unde microistoriile personale se intersectează cu marile evenimente istorice, proiectează umbre și reflexe în scurgerea timpului, compun din micile drame personale marii vectori care produc convulsiile vremurilor. Oamenii sunt sub vremi, e-adevărat, pentru că vremurile se sprijină pe ei. Reprezentația are loc la ora 18 la Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian”.
Les liasons dangereuses, scandalosul roman al lui Chardelos de Laclos, are parte de o dramatizare pe care i-o datorăm lui Christopher Hampton. O poveste cu arome Louis Quinze, intrigi, peruci pudrate, pelerine, iubire, seducție, rivalitate. Sună frivol și chiar așa și este azi, însă la vremea ei, frivolitatea era revoluționară. Dragostea și ura puse la treabă de-a lungul unei istorii pline de lovituri de teatru. Este un asalt împotriva burghezilor gentilomi și o victorie a senzorialismului/senzualismului care a fost adevăratul rege al Secolului Luminilor. Valmont este Florin Piersic jr., madame de Merteuil, Diana Cavallioti, madame de Tourvel, Alina Rotaru și mulți alții pe scena Sălii Atelier a Teatrului Mic, într-un spectacol regizat de Cristi Juncu. Muzica îi aparține Adei Milea.
La Odeon, în sala Studio, la ora 18, Vlad Masacci ne propune Delirium, dramatizarea Endei Walsh a Fraților Karamazov, o relectură prin vremuri a capodoperei dostoievskiene în cheia unei umanități în disoluție. De aici și titlul piesei. O piesă despre inumana condiție umană.
În fine, pentru că vorbim de relectură, Alexandru Dabija a adaptat și regizat pe scena minimalistă de la Teatrul Act Moș Nichifor Coțcariul al lui Ion Creangă. În distribuție, Marcel Iureș, moș Nichifor în persoană, și Ruxandra Maniu (Malca), două generații între lumea rabelaisiană a moșului, a „râsului pântecului” cum spunea un formalist rus, și cea a tineri Malca, fragilă, evanescentă.
Iar dacă aveți timp între reprezentații, nu uitați de expoziția Cristian Pepino, de la Galeria de Artă Rotenberg-Uzunov, nici de expoziția de postere sociopolitice Răcnet 5.0, din Sala Memorie de la Hub-ul Festivalului și nici de expoziția Paul Bortnovski din Sala Rotondă a Teatrului Național I. L. Caragiale.
Facebook Forum