Bulgaria a îndeplinit recomandările făcute de Comisie în cadrul MCV și, prin urmare, va primi undă verde pentru a face tranziția la noul sistem de supraveghere a statului de drept, care se va aplica tuturor membrilor UE. România rămâne deocamdată în cadrul MCV, până când va aplica recomandările făcute de Comisie, au explicat oficiali europeni. Această situație va dura cel puțin până când noua Comisie condusă de Ursula von der Leyen își intră în atribuții și va discuta despre noul cadru de evaluare a statului de drept, aplicabil statelor UE.
Comisia Europeană a fost nevoită să informeze deseori România despre „frecvenții pași făcuți înapoi” în justiție și să constate că măsurile luate în justiție, în primele luni ale anului 2019, au fost o „sursă de gravă îngrijorare”, arată raportul tehnic al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), publicat marți. Raportul face o diferență între perioada de dinainte și de după iunie 2019, remarcând că guvernul român și-a schimbat abordarea. Fără a face nominalizări, momentul corespunde cu schimbarea ministrului Justiției, Tudorel Toader, cu Ana Birchall.
„Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră”, arată Comisia Europeană în raportul MCV privind sistemul de justiție din România, care acoperă perioada noiembrie 2018 până în prezent.
Comisia constată că România nu a pus în aplicare recomandările făcute în raportul precedent și amintește că situația de la începutul anului 2019 a dus la avertismentul că dacă „măsurile negative” vor continua, Comisia va lua măsuri în marja Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept.
Cele 12 recomandări ale Comisiei Europene, din raportul MCV:
- „Implementarea unui sistem robust și independent de numire a procurorilor șefi, bazat pe criterii clare și transparente, bazat pe sprijinul Comisiei de la Veneția”. Raportul critică modificările aduse prin OUG la sistemul de numire a procurorilor șefi – vechime crescută de la 10 la 15 ani, transferul controlului de la secția de procurori a CSM la plenul CSM. „Modificările constante au creat o nesiguranță suplimentară și o lipsă de încredere în procedură”, arată raportul, subliniind că procedura a fost schimbată de 4 ori în 6 luni.
- Asigurarea că în codul de conduită al parlamentarilor, aflat în dezbatere în Parlament, sunt incluse prevederi privind respect reciproc între instituții și clarificarea faptului că parlamentarii trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod similar ar trebui adoptat și pentru miniștri, arată raportul.
- faza actuală de reformă a codurilor penale trebuie oprită, iar parlamentul să înainteze planul său de a adopta modificările prezentate de guvern în 2016, după consultări cu autoritățile judiciare.
- Pentru a îmbunătăți transparența și predictibilitatea procesului legislativ guvernul și parlamentul trebuie să asigure transparență deplină și să țină cont de consultările cu autoritățile relevante (...) pe Codul Penal și de Procedură Penală, legile privind corupția, integritatea, legile justiției (privind organizarea justiției) și pe Codul Civil și de procedură civilă.„Procesul folosit pentru această legislație a continuat să ridice îngrijorări. Schimbările au fost făcute fără pregătirea și consultarea necesare”, arată raportul.
- guvernul să inițieze un plan de acțiune pentru implementarea deciziilor instanțelor și a jurisprudenței în administrația publică și un sistem de monitorizare. Sistemul de monitorizare să implice CSM și Curtea Auditorilor.
- Ministerul Justiției, CSM, ICCJ și Procurorul General să implementeze acest plan de acțiune, inlcusiv soluții pentru lipsa de grefieri, volum prea mare de muncă, întârzieri în motivarea sentințelor.
- CSM să fie mai transparent: să aibă întâlniri cu membrii asociațiilor profesionale de magistrați pentru a se consulta. „Maniera în care CSM lucrează ridică îngrijorări cu privire la independență și autoritate. Un exemplu este comunicarea. Sunt multe exemple unde declarațiile publice date din partea CSM sau din partea uneia dintre secții nu au fost aprobate de Plen sau de secția respectivă, ci au reflectat doar poziția Președintelui CSM sau a unor membri”, arată raportul.
- Asigurarea funcționării sistemului Prevent al ANI. ANI și ANABI trebuie să implementeze sistemul de verificări ex-ante al achizițiilor publice, precum și verificări ulterioare, precum și cu privire la cazurile de conflict de interese și corupție descoperite.
- Transparența Parlamentului. Parlamentul trebuie să fie transparent în procesul de decizie, cu privire la deciziile irevocabile pe incompatibilități, conflict de interese și averi nejustificate ale membrilor săi.
- Adoptarea unor criterii obiective pentru decizia și motivarea legată de ridicarea imunității membrilor Parlamentului, pentru a asigura că imunitatea nu este folistă pentru a evita investigarea și punerea sub acuzare pentru infracțiuni de corupție. Guvernul ar putea considera să limiteze imunitatea miniștrilor la perioada mandatului, arată raportul. Raportul exemplifică, fără să nominalizeze, protejarea senatorului Florian Bodog în Parlament, care nu a putut fi anchetat pentru corupție.
- Implementarea strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor limită stabilite de guvern în august 2016. Ministrul Justiției trebuie să implementeze un sistem de raportare cu privire la implementarea strategiei anticorupție.
- Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.
Facebook Forum