Un proiect controversat, care privește scutirea jurnaliștilor de impozitul pe venit, a fost adoptat marți de Camera Deputaților, decizională.
Proiectul prevede scutirea jurnaliștilor de impozitul pe veniturile din salarii, asimilate salariilor și din drepturile de proprietate intelectuală. Proiectul de lege, adoptat cu 174 de voturi pentru, două împotrivă și 91 de abțineri, a fost trimis la promulgare președintelui Klaus Iohannis.
Scutirea de impozitul pe venit se va aplica atât pentru contractele de muncă ale ziariştilor, cât şi pentru contractele de drepturi de autor, dar și pentru tehnicienii din presă. Proiectul vine în completarea Codului fiscal și a fost lansat de 27 de deputați PSD, ALDE și PMP și un senator PSD.
Inițiativa legislativă „propune extinderea scutirii jurnaliştilor, dar şi a tehnicienilor în radiodifuziune şi televiziune de la plata impozitului pe venit, cumularea veniturilor din contractul de muncă cu contractul de drepturi de autor şi definirea beneficiarilor modificării Codului fiscal, astfel: jurnalişti şi tehnicieni în radiodifuziune şi televiziune", se spune în documentul de adoptare, publicat marți de Camera Deputaților.
Proiectul a fost inițiat de un deputat PSD, fost PMP, Valeriu Steriu, membru al Comisiei de agricultură și al celei juridice și de imunități.
Adoptarea legii a generat deja reacții de respingere printre liderii de opinie din presă care văd în lege o modalitate de cumpărare a bunăvoinței jurnaliștilor sau de compromitere a lor în ochii publicului, căruia îi susține interesele.
Unul dintre ei, Liviu Avram, redactor-șef adjunct la Adevărul, consideră legea este „o porcărie fără seamăn” și spune că jurnaliștii nu au nevoie de „pomeni” ci de acces la informație.
”O porcărie fără seamăn: scutirea jurnaliștilor de impozit.
Numai niște PSD-iști puteau gândi o lege atât de perversă precum cea care scutește jurnaliștii de impozit pe venit. Pe seama bugetului de stat (deci nu pe banii lor, da?), ei ating dintr-un foc trei obiective majore:
- Compromit (încă și mai mult) presa însăși în ochii opiniei publice (că pune și ea botul la privilegii).
- Tind să atenueze criticile presei față de privilegiile altora (pensii speciale, de exemplu).
- Iar dacă presa continuă să fie la fel de critică cu privilegiile altor categorii, i-ar scoate în evidență ipocrizia (adică de ce-i criticați pe alții, când voi înșivă profitați?).
Pe tonomate și pe șpăgarii din presă situația asta oricum nu-i afectează, probabil că ei vor și aplauda legea - dar pentru jurnaliștii onești prețul de plătit este mult prea mare.
Nu de pomeni de la politicieni are nevoie presa, ci în primul rând de acces mai rapid și mai eficient la informații publice și de sancțiuni efective pentru cei care își bat joc de noi cu GDPR-uri și alte prostii din astea.
Nu sunt genul care semnează petiții, dar aș semna oricând o petiție către președintele Iohannis să atace legea la CCR sau să-i ceară reexaminarea”, scrie jurnalistul Liviu Avram pe pagina sa de Facebook.
Inițiatorul proiectului de lege aduce în discuție în expunerea de motive situația presei în contextul economic actual dar și „importanța jurnalismului în viața omului”, care este „inegalabilă, deoarece este conceput pentru a susține o cauză nobilă, o cauză socială” iar oamenii „doresc să aibă acces la informație”.
Deputatul PSD Valeriu Steriu spune că mass-media, „pilonul unei societăți democratice”, se află în acest moment „într-o situație economică foarte dificilă” iar tratamentul fiscal favorabil vine în „sprijinirea activității jurnalistice”.
Proiectul definește inclusiv profesia de jurnalist, văzută ca „cercetarea, investigarea, interpretarea și comunicarea știrilor și informațiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului și a altor mijloace de informare în masă”. Tot jurnalist este, conform proiectului de lege cel care se asigură de „controlul funcționării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra și edita imaginile și sunetul pentru transmiterea pentru emisiunile radio și de televiziune a imaginilor și sunetelor, precum și a altor tipuri de semnale de telecomunicații terestre, marine sau aeriene, care se desfășoară în baza unui contract de muncă și a unui contract de drepturi de autor.”
Înaintea alegerilor prezidențiale, același proiect legislativ primise un raport de respingere în Comisia de buget iar pe 3 decembrie, vot favorabil după ce plenul a trimis proiectul înapoi la comisie. Poziția PSD față de proiect s-a schimbat după alegerile prezidențiale și pierderea guvernării.
În luna iunie a anului trecut, guvernul Dăncilă a transmis parlamentului un punct de vedere că nu susține inițiativa legislativă, pentru că impactul bugetar ar fi de 19 milioane de lei în primele șase luni ale anului. Mai mult, guvernul invoca neconstituționalitatea anumitor articole și că implementarea măsurii ar duce la depășirea deficitului bugetar, stabilit la 3%.
În proiectul legislativ se prevede că după promulgarea legii, ea nu se aplică automat. Trebuie să existe un ordin comun al ministrului de finanțe și al muncii care să stabilească modul în care această lege se transpune în practică.
Citește și:
