Linkuri accesibilitate

Închiderea școlilor până la toamnă, între aplauze și critici. Mircea Miclea: ”România educată a lui Iohannis e zero barat”


Președintele Klaus Iohannis și Monica Anisie, ministrul educației
Președintele Klaus Iohannis și Monica Anisie, ministrul educației

Decizia ca întreg sistemul de educație, de la grădinițe la universități, să rămână închis până la toamnă, cu excepția susținerii examenelor de Capacitate și Bacalaureat, este generată de teama unei explozii a cazurilor de coronavirus, în condițiile în care România se află încă pe un trend crescător. Președintele Iohannis a spus clar asta: ”Ieri am avut peste 400 de noi cazuri de infecții, azi peste 300. Deci nu putem vorbi de o încetinire a epidemiei” și a dat ca exemplu Franța, unde o provincie a deschis experimental școlile, urmarea fiind că ”zeci de elevi au fost testați pozitiv, câțiva profesori au ajuns la terapie Intensivă”.

Deși decizia este susținută de experții în sănătate, de părinți, iar elevii își spun, probabil, că de data aceasta vacanța chiar ”vine cu trenul din Franța”, nu toți experții în educație o aprobă. Franța nu a anunțat deocamdată că renunță la preconizata deschidere treptată a școlilor începând din 11 mai. În schimb, Italia a decis închiderea școlilor până la toamnă, fiind motiv de inspirație și pentru România, a anunțat ministra educației, Monica Anisie.

Mircea Miclea: România educată a lui Iohannis se dovedește zero barat

Fostul ministru al educației, Mircea Miclea, consideră că decizia este o ”aberație” și un ”mesaj dezastruos pentru ceea ce înseamnă să înveți”. Se puteau găsi soluții, dar noi luăm doar exemplele care ne convin, spune Mircea Miclea pentru Europa liberă.

Luăm numai ceea ce ne convine ca să folosim ca argument, băgăm frica în oameni și după aceea ne folosim de frica lor ca să ne justificăm aberațiile
Mircea Miclea

România educată a lui Iohannis este un dezastru de la început până la sfârșit, nu mă așteptam la o astfel de aberație, precum cea pe care a făcut-o acum. Ceea ce se comunică la nivel de stat este un mesaj dezastruos pentru ceea ce înseamnă să înveți, iar cu asta a pus capac la tot. Trebuia să mai așteptăm până în 15 mai, exemplul Franței nu este concludent, au fost niște experimente, s-au deschis școlile și în Olanda, și în Polonia, și în Cehia. Se putea totul organiza în așa fel încât să nu blocăm școala, se putea începe pe cicluri, cu jumătăți de oră dedicate numai predării, cu jumătăți de clase, făceai toată predarea, și după două săptămâni veneai cu jumătăți de oră de evaluare. Deci, se putea face, dacă voiai. Repet, România educată a lui Iohannis se dovedește zero barat.”

Mircea Dumitru: O soluție sub influența a ceea ce au văzut în Italia

Pe de altă parte, Mircea Dumitru, fostul rector al Universității București, spune pentru Europa liberă că soluția este una neriscantă pentru sănătatea populației.

Cred că au luat decizia și sub influența a ceea ce au văzut în Italia, care a anunțat că până în toamnă nu mai redeschide școlile, iar la noi numărul de infectări nu e în descreștere și există temerea că va crește numărul de îmbolnăviri. În plus, dacă nu puteam deschide școlile până în iunie când, oricum, elevii intră în vacanță, ar fi trebuit să-i aducă la vară, în iulie sau în august. Este o soluție neriscantă pentru sănătatea populației.”

Oana Moraru: Statul se spală pe mâini

O soluție neriscantă și pentru stat, care astfel ”se spală pe mâini de orice responsabilitate și investiții care trebuie făcute”, spune pentru Europa liberă Oana Moraru, fondator Școala Helikon, consultant educațional și creatoarea platformei ”Vocea Părinților”.

Închiderea școlilor până în toamnă e comodă pentru sistemul de stat pentru că nu mai face investiții, nu mai are bătăi de cap, ca să nu mai existe discuții cu online, neonline, se spală pe mâini de toate problemele care vor apărea. Cum nu se mai face nimic până în septembrie, s-a oprit tot ce putea însemna strategie, gândire. O să vedem cât de congruentă e realitatea, pentru că dacă se dă drumul copiilor în parcuri, la locurile de joacă e același lucru”.

Două note, două semne de întrebare

Cert este că situația școlară a tuturor elevilor va fi încheiată pe baza a două note, fără să se mai dea tezele din semestrul al doilea, și nu doar cu notele de până acum, așa cum anunțase președintele. Cum vor fi acordate aceste două note este însă destul de neclar, explicațiile Monicăi Anisie fiind confuze: ”Pentru situațiile excepționale, în cazul în care un elev nu are două calificative sau note, MEN va comunica modalitățile de încheiere a situației școlare”.

Cum la cursurile online ținute până acum- și la care, oricum, nu au avut acces mulți elevi, în special din mediul rural și zonele sărace- nu s-au dat note, e de presupus că cele două note la care face referire ministra educației vor fi date de acum înainte, tot prin metoda online. Ordinul dat de minister acum două zile prevede obligativitatea cursurilor online, dar lasă nerezolvată problema accesului la infrastructura online, pe care ar trebui să o asigure părinții, administrația locală, sau școlile care ”vor transmite elevilor resurse de învățare” . Probabil că Monica Anisie și Inspectoratele școlare vor veni cu detalii suplimentare, spune pentru Europa liberă, Marius Nistor, liderul sindicatului Spiru Haret.

Oana Moraru susține însă că încheierea situației școlare nu va ridica probleme, pentru că profesorii fie vor dubla notele din primul semestru, fie le vor ”scoate din burtă”.

Cu notele va fi cum fac profesorii, le dublează pe cele din primul semestru, le mai dau copiilor câte un proiect online. O să noteze în favoarea copiilor, dar, de regulă, niciun profesor nu o să încheie altă medie decât cu un punct în plus sau în minus față de media primului semestru. Profesorii vor scoate note din burtă, ca să nu mai aibă obligații, să vină la vară și să se ducă anul școlar până în iulie, sunt bucuroși că au scăpat până la toamnă”, declară Oana Moraru pentru Europa liberă.

Pregătirea pentru examene, facultativă

S-a clarificat, în schimb, situația examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, care vor fi date pe 15 iunie și, respectiv, 22 iunie, începând cu probele scrise și apoi cu acelea orale și de abilități.

Examenele vor fi ținute în condițiile de distanțare socială, iar în prealabil vor fi două săptămâni de pregătire și consiliere. Prezența este însă opțională, elevii care ”au probleme de sănătate sau au în familie persoane cu risc de îmbolnăvire” pot sta acasă, decizia aparținând părinților. Și aici rămâne ca ministerul Educației să aducă clarificări în ce privește diverse detalii de susținere a examenelor.

Universitățile nu-și fac probleme

În privința universităților, aici funcționează autonomia universitară și fiecare facultate va putea decide calendarul și modalitatea de susținere a examenelor și de închidere a anului. Oricum, spre deosebire de învățământul preuniversitar, profesorii și studenții chiar au ținut cursuri online și ele au funcționat bine. Ba chiar foarte bine, spune Mircea Dumitru, pentru că ”studenții au căpătat mai mult curaj în mediul virtual și au pus mai multe întrebări decât atunci când erau în amfiteatru.”

Singura problemă va fi la acele discipline unde este necesară prezența în laboratoare, dar se vor găsi metode de a respecta distanțarea socială. De altfel, Sorin Câmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, spune că în situațiile în care cursurile sau examenele nu se vor putea da online, studenții vor fi aduși în spații mari, în amfiteatre, și într-un număr redus. Studenții nu vor reveni în campusuri până în septembrie, mai spune Sorin Câmpeanu.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG