Inițiativa deputatei Oana Bîzgan, privind sancționarea disciplinară, contravențională sau penală a hărţuirii psihologice sau morale la locul de muncă, a fost adoptată marți de Camera Deputaților iar proiectul de lege a fost trimis președintelui Iohannis pentru promulgare.
Potrivit proiectului de lege, răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.
Tot hărțuire morală la locul de muncă sunt considerate stresul sau epuizarea fizică alături de cea pe criterii de sex.
Proiectul de lege prevede sancţiuni:
- între 10.000 şi 15.000 de lei pentru angajaţii care săvârşesc fapte de hărţuire psihologică asupra unui alt angajat,
- între 30 000 și 50 000 de lei pentru organizațiile care nu asigură măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă,
- 200.000 de lei amendă pot primi organizaţiile care instigă la hărţuire. Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei. Pe lângă sancțiuni financiare și plata unor daune compensatorii și morale, instanța poate să-l oblige pe angajator să-i plătească angajatului hărțuit ședințe de consiliere psihologică pentru o perioadă rezonabilă stabilită de medicul de medicină a muncii.
„Mult prea mulți români pleacă să muncească în străinătate, iar asta se întâmplă și din cauză că aici, în țară, nu au acces la un mediu de lucru sigur, în care să fie protejați de abuzuri. În lipsa unui astfel de mediu, în care să fie respectați și valorizați, angajații români nu își pot atinge potențialul maxim și se confruntă adesea cu situații dintre cele mai diverse.
Știu că aceasta a fost una dintre cele mai așteptate decizii din acest mandat, pentru că am primit nenumărate mesaje din partea celor care suferă zi de zi de pe urma unor abuzuri la serviciu. Mă bucur să vă spun că astăzi am reușit (mulți dintre noi) să facem front comun în Parlamentul României și să facem un pas spre o societate în care toți putem munci cu simț de răspundere, cu dedicare și empatie, fără a fi supuși abuzurilor!”, a scris inițiatoarea legii, Oana Bîzgan, pe pagina sa de Facebook.
Este considerată hărțuire morală la locul de muncă şi se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi.
Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
