Opiniile exprimate de Michal Bobek, avocatul general al Curții Europene de Justiție (CJUE), față de sesizările făcute de două asociații de magistrați și de câteva instanțe din România, sunt tranșante în chestiunea Secției Speciale pentru investigarea magistraților: înființarea acesteia încalcă legislația Uniunii Europene. Propunerile pe care Bobek le face Curții merg în acest sens. De regulă, aproximativ 88% din deciziile pe care le ia CJUE țin cont de opiniile și recomandările făcute de avocatul general.
Michal Bobek s-a mai exprimat și asupra sesizărilor referitoare la diversele modificări ale legilor justiției operate în perioada Liviu Dragnea, la obligativitatea respectării recomandărilor din rapoartele MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare).
Înființarea Secției Speciale încalcă dreptul Uniunii Europene
„Avocatul general Bobek propune Curții să declare că dreptul Uniunii se opune înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale”, se arată în comunicatul CJUE.
Michal Bobek arată că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) trebuie să corespundă unei „justificări deosebit de importante, transparente și reale”, iar acest lucru este „dificil de susținut” deoarece justificarea ”nu a fost clară, neechivocă și accesibilă”.
Cât privește garanțiile de independență față de ingerința politicului asupra funcționării și componenței Secției Speciale, avocatul general al Curții Europene de Justiție consideră că acestea „nu au fost suficiente pentru a înlătura orice risc”.
„Reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale. Instanțele naționale trebuie să fie îndreptățite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înființată SIIJ, precum și funcționarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influențe politice”.
Confirmarea unui asemenea risc din partea instanțelor naționale, spune Michal Bobek, poate să dea naștere unor îndoieli legitime în ceea ce privește independența judecătorilor, „în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizați, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupție”.
Judecătorul Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor, care alături de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor a sesizat CJUE în privința înființării Secției Speciale, spune pentru Europa liberă că recomandarea avocatului general este clară:
„Esența acestor concluzii este că dispozițiile referitoare la înființarea Secției Speciale de investigarea magistraților sunt contrare dreptului Uniunii Europene, adică statului de drept, articolului 2 și articolul 19 in Tratat. Concluziile vor fi urmate de o hotărâre cam într-o lună de zile, dar, de regulă, ele sunt confirmate de Curtea Europeană de Justiție în peste 80% din cazuri”, ne spune judecătorul Dragoș Călin.
Rapoartele periodice MCV trebuie luate în considerare
În contextul modificărilor aduse legilor justiției și al rapoartelor negative MCV, în care s-au făcut o serie de recomandări, mai multe instanțe judecătorești au adresat întrebări Curții Europene de Justiție, solicitată să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, s-a solicitat Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.
Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), care, spune avocatul general Michal Bobek, „constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România".
Consecințele nerespectării deciziei menționate, dincolo de posibilitățile de declarare și de sancționare a unei eventuale neîndepliniri a obligațiilor prin intermediul căilor obișnuite ale dreptului Uniunii, pot de asemenea să aibă consecințe semnificative asupra participării României la piața internă, precum și asupra spațiului de libertate, securitate și justiție.
Cu toate acestea, „rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru”, adaugă avocatul general.
„Instanțele naționale nu se pot baza pe recomandările cuprinse în rapoartele MCV pentru a înlătura aplicarea prevederilor legislației naționale pe care le consideră contrare unor astfel de recomandări, iar România are dreptul de a-și concepe după cum consideră de cuviință instituțiile și procedurile naționale, însă trebuie să demonstreze modul în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor de referință cuprinse în Decizia MCV”, argumentează avocatul general al CJUE.
În 2019, în contextul unei decizii de constituționalitate referitoare la Ordonanța de Urgență de înființare a Secției Speciale, CCR a spus că Rapoartele MCV și recomadările Comisiei Europene nu au relevanță constituțională. Potrivit judecătorilor, Decizia 2006/928/CE „nici nu dezvoltă o normă constituțională, fiind circumscrisă celor existente, și nici nu complinește o lacună a Legii fundamentale naționale.”
În cazul în care Curtea Europeană de Justiție va urma recomandările făcute de avocatul general și va da o decizie în sensul acesta, atunci Curtea constituțională va fi pusă în fața faptului împlinit, spune pentru Europa liberă judecătorul Dragoș Călin.
„Practic, Curtea Constituțională va fi pusă în fața faptului împlinit, dacă Curtea de Justiție va da o soluție de acest fel. Se pune în discuție relevanța din punct de vedere constitutional a deciziei referitoare la MCV, practic toate modificările legislative privind justiția vor trebui avute în vedere de Curtea Constituțională în raport cu decizia privind MCV, pentru că ei au spus că decizia care instituia MCV nu are relevanță constituțională, ei, uite că în interpretarea pe care o propune avocatul general al Curții Europene îi oferă relevanță constituțională, adică este un act juridic obligatoriu pentru România.”
Răspunderea magistraților
Michal Bobek propune Curții să declare că „dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziții naționale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenței posibilității statului de a formula în mod subsecvent o acțiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credință sau gravă neglijență a acestuia.”
Aceste proceduri, subliniază el, trebuie să ofere garanții suficiente pentru a evita ca magistrații să fie supuși unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor, iar instanțele naționale au „sarcina de a aprecia dacă aceste condiții sunt îndeplinite” în temeiul unor hotăriri judecătorești definitive.
