Într-o declarație difuzată pe Telegram pe 13 octombrie, Țihanovskaia a spus că protestatarii din Belarus i-au dat lui Lukașenko un „ultimatum al poporului”.
Ultimatumul conține și alte două cereri privind încetarea violenței împotriva participanților la protestele în curs și eliberarea tuturor deținuților politici.
Dacă Lukașenko refuză să răspundă cererilor, Țihanovskaia spune că „întreaga țară va demonstra pașnic pe străzi” și „va avea loc o grevă națională a tuturor facilităților industriale, toate drumurile vor fi blocate și toate magazinele de stat va fi boicotate".
„Aveți 13 zile pentru a satisface aceste cereri. Avem 13 zile pentru a ne pregăti", a spus Țihanovskaia.
Ea a denunțat, de asemenea, o declarație a oficialilor despre „un așa-zis dialog” cu opoziția și a numit actele lor față de membrii opoziției închiși drept o campanie de „teroare statală”.
Țihanovskaia a cerut din nou forțelor de ordine „să treacă de partea poporului”.
Uniunea Europeană și Statele Unite au refuzat să-l recunoască pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului, după ce acesta a revendicat victoria de la alegerile din august, care a fost criticată pe scară largă ca fiind obținută fraudulos.
Într-un apel telefonic cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, pe 13 octombrie, principalul diplomat al UE, Josep Borrell, a reiterat sprijinul UE pentru alegerea unui nou lider în Belarus „prin alegeri noi, libere și corecte, fără interferențe externe”.
Borrell a cerut, de asemenea, Rusiei să susțină o propunere a „actualelor și viitoare președinții OSCE în funcție pentru a facilita un dialog național atât de necesar, în Belarus”.
Ultimatumul lui Țihanovskaia vine după ce mai mult de 500 de persoane au fost reținute de polițiști la Minsk și în alte orașe din Belarus, în 11 octombrie, în ceea ce observatorii au descris drept una dintre cele mai dure represiuni din ultimele săptămâni.
Pe 12 octombrie, forțele de ordine au folosit, de asemenea, măsuri dure pentru a opri un marș de pensionari, bătând și arestând zeci de persoane. În aceeași zi, un oficial al Ministerului de Interne a avertizat că poliția va folosi „arme letale, dacă este nevoie”, împotriva protestatarilor.
Un asistent al Svetlanei Țihanovskaia a declarat pentru Reuters că aceste cereri ultimative sunt un răspuns la amenințarea de a folosi arme letale și la creșterea violenței poliției pe străzi. Țihanovskaia se așteaptă ca UE și SUA să-i susțină cererile, a spus asistentul.
Lukașenko a avut un așa-zis dialog cu opoziția. Pe 10 octombrie, a vizitat o închisoare KGB pentru a vorbi cu activiștii închiși, inclusiv cu Viktor Babaryka, un politician care a fost reținut în iulie și căruia i s-a interzis să participe la alegerile prezidențiale.
Agenția de știri a statului, BelTA a declarat că Lukașenko a discutat despre modificările propuse la constituție, reforme prezentate ca o modalitate de a pune capăt crizei politice, dar pe care criticii săi o consideră o tactică de blocare a protestelor.
A doua zi, autoritățile și-au intensificat represiunea împotriva protestatarilor, dispersând mulțimile cu tunuri de apă și grenade lacrimogene, fiind rănite zeci de persoane.
În declarația sa difuzată pe Telegram, Țihanovskaia a condamnat violențele: "Ne-am trezit acum două luni într-o zi obișnuită și am mers la secțiile de votare. Am votat pentru schimbare. Mai târziu am ieșit în stradă pentru a ne revendica voturile, dar am primit în schimb gloanțe, bastoane, cuști de închisoare și minciuni cinice”.
Purtătorul de cuvânt al Svetlanei Țihanovskaia, Anna Krasulina, a declarat pentru agenția de știri AP că ultimatumul „a fost transmis tuturor structurilor oficiale din Belarus”.
Ea a spus că membrii Consiliului de coordonare al opoziției care au fost obligați să părăsească țara au avut o întâlnire la Vilnius, pe 12 octombrie.
"S-a luat o decizie de a acționa mai hotărât", a spus Krasulina.
