Transport în pandemie. Din metrou în autobuz | Unde sunt marile aglomerații

Aglomerațiile sunt printre cele mai propice medii unde noul coronavirus se răspândește rapid, iar aglomerațiile din transportul urban din București au devenit celebre încă dinaintea pandemiei. În septembrie, premierul Ludovic Orban pomenea transportul public ca fiind al doilea factor important care a contribuit la explozia numărului de cazuri de Covid-19, după petrecerile cu număr mare de participanți.

Totuși, în București, multe companii și-au adaptat modul de lucru odată cu pandemia, reorientându-se către munca de acasă, autoritățile au impus restricții asupra locațiilor care favorizau aglomerațiile, iar școlile au trecut recent la predarea exclusiv online. Toți acești factori au avut un efect și asupra aglomerației din mijloacele de transport. Cu excepția unor evenimente punctuale sau a unor urgențe medicale sau defecțiuni tehnice, la metrou nu se mai formează în mod regulat aglomerațiile din anii trecuți, când la orele de vârf erai nevoit să aștepți două-trei trenuri la rând pentru a reuși să urci în vagon, iar ușile abia se putea închide din cauza îmbulzelii.

Într-o zi de luni, la ora 8 dimineața, considerată de vârf la metrou, stația Piața Sudului arată ca într-o zi de weekend. Statistic vorbind, peronul scurt de sub Big Berceni este cel mai aglomerat loc din rețeaua subterană. În septembrie 2019, aici intrau în medie, zilnic, doar între orele 8 și 9 dimineața, în jur de 83.000 de oameni. Acum, în toamna pandemiei de coronavirus, valorile de trafic sunt palide față de aglomerația din urmă cu un an: media de călători între 8 și 9 dimineața este de aproape trei ori mai mică – circa 31.000 de oameni.

Nevoile recente impuse de pandemie par să fi împins și Metrorex către civilizația din alte țări, la care mulți călători visează, înjurând printre dinți de ciudă când trebuiau să aștepte câte 10 minute metroul, la ore de vârf. În pandemie, metrourile vin mai des de două minute, pe ceas, între orele 8 și 9 și 17-18, considerate de Metrorex ca fiind cele de vârf. Compania susține, în explicațiile oferite pentru Europa Liberă, că la aceste ore de vârf trenurile sosesc în stații alternativ pe sensurile de mers, ca o măsură în plus pentru a evita aglomerația.

În ciuda precauțiilor, în plină pandemie de coronavirus, media numărului de călători cu metroul a scăzut de două sau chiar trei ori în stații, față de perioada similară a anului trecut, arată cifrele obținute de Europa Liberă de la Metrorex.

„Se muncește și mai mult”, e reversul medaliei, oferit șoptit de un oficial Metrorex. E de muncă într-adevăr să rulezi la orele de vârf 76 de trenuri pe toate magistralele, ca să menții acești timpi germanici de sosire la peron. Este poate o ironie a sorții că a fost nevoie de pandemia de coronavirus pentru ca bucureștenii care merg cu metroul să aibă acest avantaj.

Așa că oricât ar alerga cu covrigii în mână către peron călătorii matinali ai cartierului Berceni, într-o luni dimineață, cu greu se mai formează aglomerații. Trenurile vin atât de des încât mai staționează câte un minut la peron, să-și lase colegii din față să ia avans mai mare pe linii. Dar minunea mai are o explicație, mai șoptește oficialul Metrorex. Și în subteran, ca și în traficul rutier, deschiderea sau închiderea școlilor cântărește greu: cu copiii în clase, traficul ar lua proporții.

Cele mai aglomerate stații de metrou dimineața, ora de vârf 8-9:

Cele mai aglomerate stații de metrou seara, ora de vârf 17-18:

Autobuzul aglomerat ți-l faci singur: Aștept jumătate de oră, până vine unul mai gol

La suprafață, situația e alta decât în subteran. Limitările fizice ale mașinilor STB și refugiile din stații fac imposibilă o distanțare fizică reală, iar aglomerațiile se creează vrând nevrând, chiar dacă, conform unui oficial STB contactat de Europa Liberă, mașinile sunt scoase pe traseu la nivelul maxim admis, adică 85% din parcul auto (restul de 15% sunt fie în reparații, fie cu probleme birocratice, fie sunt ținute de rezervă în caz de accidente sau alte blocaje pe trasee).

Pe trotuarele de la Piața Unirii, înspre Parlament și Patriarhie, lumea colcăie oricum, iar aglomerație e peste tot, de la cozile la covrigi și gogoși înfuriate, la autobuzele STB. Totuși, unii cred că tot la metrou e mai rău.

„N-am văzut aglomerație”, spune o bătrână, chiar în timp ce prin fața ei se înghesuie lumea să se urce în autobuz. „La metrou am văzut, lumea se îmbulzește”, spune ea.

Față de zilele când coronavirusul nu dădea viața lumii peste cap, oricum este mai bine, spune o altă călătoare cu autobuzul: „Înainte era foarte mare înghesuială, acum nu este înghesuială. Este foarte bine, vine foarte bine, lumea stă organizată, la gură cu masca”.

O doamnă cochetă știe că totul se reduce la fiecare om. „Românii se înghesuie. Și la coadă dacă stai, cinci din spate îți vin în cârcă”, spune ea, privind la eternul fenomen românesc al transportului în comun, în care cei care urcă par să nu priceapă că mai întâi trebuie să îi lase pe cei din autobuz să coboare.

Obișnuit cu disciplina, un militar își face de lucru cu telefonul, pe internet: „Stau și aștept și două-trei mașini, să vină una mai goală. Uite, în ăsta nu mă urc că e plin”.

De mână cu fiica ei, cu măștile puse regulamentar, o mamă face la fel: „Așteptăm. Jumătate de oră, un sfert de oră, depinde de oră, depinde de zi, depinde de multe. Și metroul este foarte aglomerat, și RATB-ul e foarte aglomerat. Lumea se înghesuie”.

Într-un oraș ca București, unde rata de infectare cu Covid-19 a depășit linia roșie de 3 la mia de locuitori, iar zilnic apar peste 4.000 de noi cazuri, să circuli cu transportul în comun poate fi un joc riscant. Trebuie să te orientezi când, cum și unde pericolul formării de blocaje și aglomerații poate fi evitat. Nu toți au însă luxul sau posibilitatea de a jongla cu timpii și orele de transport prin oraș.