Linkuri accesibilitate

Justiția s-a împărțit în două după condamnarea unui avocat. Adevărații profitori ai scandalului


Condamnarea avocatului Robert Roșu la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa a adunat câteva zeci de avocați pe holurile Curții de Apel București și a provocat un adevărat scandal pe rețelele de socializare. Scandalul pică mănușă „rechinilor cu gulere albe”, care au anunțat că vor face totul pentru anularea sentinței.

Demersul avocaților este cel puțin bizar, având în vedere că hotărârea completului de judecată de la Instanța Supremă nu este motivată și că au mai fost cazuri de apărători condamnați cu executare, dar atunci breasla nu a găsit de cuviință să se indigneze. Potrivit raportului de activitate al DNA pe 2019, anul trecut au fost condamnați definitiv 6 avocați. În 2018 au fost 10 avocați condamnați, iar în 2017 au fost condamnați definitiv 12 avocați.

A doua zi după pronunțarea sentinței în dosarul Ferma Băneasa, regizorul Tudor Giurgiu se revolta pe Facebook de faptul că prietenul său, avocatul Roșu pe care-l știe de 15 ani, a fost condamnat cu executare după ce în faza de fond a fost achitat.

E prima dată cînd se întîmplă, după știința mea, ca un avocat să fie condamnat cu executare pentru faptul că a reprezentat un client care, da, o fi un escroc notoriu, dar reprezentarea avocațială, pledoariile, nu presupun complicitate. Îl știu pe Robert de vreo 15 ani, știu ce valori are, știu cum și-a crescut fetele și sunt bulversat de această decizie a Justiției conform căreia el ar fi trebuit să știe că clientul său nu are dreptate și că deține un bun obținut în baza unei hotărîri judecătorești greșite, emise cu vreo 10 ani în urmă”, scria regizorul pe Facebook.

În numele condamnatului

Imediat a intrat în acțiune Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), care a postat pe site un comunicat în care protesta față de condamnarea lui Robert Roșu, în condițiile în care, la instanța de fond, acesta a fost achitat. „Este inacceptabilă o discrepanță atât de mare între hotărârea de achitare a avocatului Robert-Mihăiță Roșu la Curtea de Apel Brașov și condamnarea acestuia la 5 ani închisoare cu executare la ÎCCJ. Aceasta indică o slăbiciune a sistemului, cu consecințe asupra credibilității Justiției, atât în rândul avocaților, cât și a publicului larg”.

Baroul București nu se lasă mai prejos și transmite un comunicat semnat de decanul Ion Dragne, comunicat în care acesta „ a luat act, cu profundă îngrijorare pentru exercitarea liberă a profesiei de avocat, despre condamnarea la pedeapsa închisorii, cu executare, a unui avocat din Baroul Bucuresti, achitat în primă instanță de acuzațiile aduse de procurori”.

Susținuț de presa antijustiție, subiectul s-a rostogolit rapid și a determinat-o pe șefa instanței supreme, Corina Corbu, să emită un comunicat în care îi îndeamnă la rezervă pe cei care comentează subiectul, având în vedere că hotărârea instanței nu este motivată, iar „Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți”. Ulterior, după ce un alt condamnat din dosar a scris pe Facebook că se știa dinainte la ce complet de judecată va ajunge dosarul, Corbu a anunțat că va face verificări privind repartizarea aleatorie a dosarelor de la Instanța Supremă.

Tăcerea CSM

Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) și Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociații reprezentative ale magistraților, au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia atitudine față de modalitatea în care unii avocați înțeleg să își exercite dreptul de a critica o hotărâre judecătorească definitivă.

O cerere similară a avut și Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”, asociație profesională a procurorilor, care a solicitat Inspecției Judiciare și CSM să se sesizize din oficiu și să apere reputația și independența magistraților judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu „reacțiile virulente și jignitoare care au fost diseminate în spațiul public de mai mulți avocați și în mod institutional de către UNBR”, cu privire la condamnarea avocatului.

CSM, condus încă de judecătoarea Nicoleta Margareta Țînț, magistrat din tabăra Liei Savonea, nu a scos un cuvânt până la acest moment legat de scandalul avocaților. La fel și Inspecția Judiciară condusă de Lucian Netejoru.

Viitorul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, a luat la rându-i o poziție pe Facebook și a precizat, scurt : „Hotărârea judecatorească este un pilon fundamental al statului de drept. Consider inacceptabile orice atacuri publice sau particulare față de dispozițiile definitive ale instanțelor judecătorești”.

În replică, alte două membre ale Consiliului, Evelina Oprina și Gabriela Baltag, au scris un articol lung în care etichetează condamnarea unui avocat drept o „soluție judecătorească care șochează conștiința publică”, fără ca motivarea sentinței să fie redactată. Eseul celor două judecătoare este o pledoarie despre cum ar trebui să fie hotărârea unui magistrat. „Judecătorul trebuie să aplice legea cu dreaptă măsură și cu înțelepciune, iar nu să provoace tulburare socială, teamă și îngrijorare”.

Grija pentru justiție

Ulterior, pe 21 decembrie, Baroul București și UNBR au venit cu un alt comunicat în care nuanțează doleanțele avocaților. „Este foarte clar că protestul de astăzi nu este pentru apărarea unui avocat, ci pentru apărarea tuturor avocaților, a cetățenilor, a justiției și a statului de drept.(…) Protestele sunt pentru a atrage atenția publică asupra anomaliilor care își fac loc în justiție, de neconceput față de principiile statului de drept”, se arată în scrisoarea semnată de Traian Briciu, președintele UNBR și Ion Dragne, decanul Baroului București.

Nu este de mirare faptul că Traian Briciu și Evelina Oprina, judecătoarea care se declara șocată de reacția „opiniei publice” după condamnarea avocatului Roșu, sunt pe aceeași lungime de undă în acest scandal. Cei doi se cunosc bine, au scris o carte împreună. În plus, Briciu a fost mulți ani avocatul lui Costică Constanda, afacerist care a primit în 2011, în urma unui proces soluționat chiar de judecătoarea Oprina, o despăgubire record de 170 milioane de euro din partea Primăriei pentru Satul Francez din Capitală. Soluția a fost desființată de instanța superioară care a redus despăgubirile cu 53 milioane de euro și a condiționat acordarea acestora de returnarea complexului imobiliar.

Cine câștigă din protestul apărătorilor

Un magistrat bun cunoscător al relațiilor din justiție ne-au declarant că acest protest al avocaților face mult rău sistemului de justiție românesc, adevărații profitori fiind gulerele albe din dosar. „Beneficiarul real al acestor ,,proteste", nu este avocatul Roșu, adus în ecuația jocului pentru a fi folosit drept paravan judiciar (pe fondul setei de glorie și de bani), ci rechinii albi, Silberstein, Steinmetz, Prințul Paul. Vor folosi, amplifica și mediatiza aceste asa zise proteste pentru a-și pleda propriile cauze, așa zisa lor nevinovăție. Cum să fie recunoscută Hotărârea, în Portugalia, când, iată, ea este contestata chiar de UNBR, de judecători, de procurori? Cum să fie recunoscută în Israel? Cu sprijinul unor trădători din interior, corupți sau avizi după putere, vor ataca soluția”, ne-a declarat un magistrat.

Într-adevăr, pe 21 decembrie, avocatul miliardarului Benyamin Steinmetz și al consultantului politic Tal Silbestein, condamnați definitiv la câte 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa, a anunțat că intenționează să deschidă un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deoarece clienților săi le-ar fi fost încălcate drepturile în timpul procesului din România. Procesul în faza de apel, ar fi încălcat legea și regulile justiției, susține avocatul Yuval Sasson, citat de publicația Haaretz.

Victimizare gratuită

Nu toți avocații susțin însă protestul. Diana Gavra este membră a Baroul București și cunoscută pentru implicarea în cazul Sorinei Săcărin pe care a reprezentat-o când i s-a ridicat pașaportul de către Secția Specială pentru a nu putea pleca din țară.

„Nu mă solidarizez cu Robert Roșu și critic mișcarea de solidaritate a avocaților cu un infractor condamnat definitiv pentru fapte incompatibile cu profesia de avocat. Solidaritatea cu Robert Roșu nu numai că nu face cinste profesiei noastre, dar aruncă în derizoriu statutul avocatului și face mari deservicii profesiei de avocat, riscând să transforme avocatul în floarea de la butoniera infractorilor. Colegul nostru nu a fost condamnat pentru exercitarea profesiei în mod legal și cu bună credință, ci pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu. Nu pentru că ar fi asistat un client, ci pentru că a transformat serviciile juridice în operațiuni frauduloase. Cei care se solidarizează acum cu Robert Roșu manipulează prin mistificarea adevărului și prin victimizarea colegului condamnat și a profesiei”, a declarat avocata Diana Gavra pentru Europa Liberă.

Mai mult, ea atrage atenția că unii dintre avocați au devenit „ oficii de spălare a banilor pentru clienți”, de aici și frica lor de judecători. „Nu mai victimizați profesia de avocat și nu aruncați anatema asupra tuturor avocaților, nu toți suntem Robert. Robert a devenit victima jocurilor de putere și bani în care, cu sau fără voia lui, a fost implicat. Robert a ajuns la închisoare nu pentru că a fost un avocat independent și care și-a exercitat profesia cu onoare și bună-credință. Nu, Robert a fost sclavul rețelelor de putere care i-au creat impresia că se bucură de imunitate și privilegii, că este mai presus de lege. Solidaritatea cu Robert Roșu este expresia a unei paradigme premoderne în care se zbate societatea românească, în care nu există supremația legii și a hotărârii judecătorești, ci domină voința autocratului, negocierea și privilegiile. Stimați colegi, protestând pentru Robert, nu vă manifestați nici independența, nici curajul, ci frica și dependența de tot felul de clienți mai mult sau mai puțin infractori. Îndrăzniți să fiți cu adevărat independenți, refuzați să deveniți anexe la căruța infractorilor și să fiți oficii de spălare a banilor pentru clienții voștri, pentru că așa vă va fi mereu frică”, a completat avocata.

Acuzațiile DNA față de avocatul Roșu

- constituirea unui grup infracțional organizat

- trafic de influență, în formă continuată

- complicitate la spălarea banilor, în formă continuată

- complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, (2 fapte)

Concret, DNA susține că, la dispozițiile lui Remus Truică „ s-a implicat activ în demersurile de încheiere contracte, transmitere notificări, conform celor convenite cu Remus Truică”, înainte de a cumpărat drepturile litigioase de la prințul Paul.

În rechizitoriu se arată că „ în privinţa lui Roșu Robert Mihăiță, implicarea lui în grupul infracțional a fost determinată pe de o parte de dorinţa de a obţine sume importante de bani (procent din bunuri ca onorariu de succes, din care o parte suportată doar de Remus Truică mail din data de 05.12.2006 - (…), iar pe de altă parte de dorinţa de afirmare ca avocat cu clienţi importanți în portofoliu, reputaţia şi averea lui Steinmetz fiind hotărâtoare”.

DNA mai spune că, la un moment dat, nemulțumit de sumele primite de la Truică, prințul a venit la o întâlnire cu un alt avocat care avea într-un dosar o plângere penală împotriva lui Truică, Paul al României bănuind că a fost tras pe sfoară. „ Întrucât inculpatul Roșu Robert Mihăiță a descoperit plângerea penală căutând între actele avocatului (…), fără permisiunea acestuia, relatând apoi aceasta celorlalţi membrii ai grupului, discuţia a degenerat în ameninţări, reacţia fiind una exagerată”, se arată în rechizitoriu.

În același document se arată că Robert Roșu era și avocatul firmei Reciplia SRL, societatea controlată de Remus Truică. În această calitate„ a făcut demersuri pentru punerea în posesie a inculpatului Al României cu suprafaţa de 46,78 ha, semnând şi depunând în cursul anului 2007 cereri şi notificări la Direcţia Silvică Bucureşti, ameninţând cu acţiuni pentru angajarea răspunderii persoanelor vinovate şi plata de către acestea de despăgubiri băneşti ca urmare a comportamentului „abuziv” al RNP Romsilva, solicitând directorului „să intervină şi să remedieze” situaţia, toate acestea ştiind că inculpatul Al României Paul nu este persoană îndreptăţită şi pădurea nu a fost proprietatea lui Carol al II-lea”.

Și fosta soție a lui Călin Popescu Tăriceanu, Ioana Valmar, fostă angajată a „Țuca Zbarcea și Asociații” l-a pomenit pe avocatul Roșu. Audiată ca martor în dosarul de mărturie mincinoasă a lui Tăriceanu, în aprilie 2017, ea a declarat în fața judecătorilor că „am fost contactată de avocatul cumpărătorului și am aflat că la societatea cumpărătoare era administrator Remus Truică. Întâlnirea pe care am avut-o cu acesta a avut ca obiect propunerea privind taxele notariale. Robert Roșu m-a contactat. Am întrebat cine reprezintă societatea cumpărătoare și avocatul Roșu mi-a spus că la birou o să se prezinte reprezentantul Reciplia, Remus Truică”.

Primele condamnări

În iunie 2019, Curtea de Apel Brașov se pronunța pe fondul dosarului Ferma Băneasa. Remus Truică era condamnat la 4 ani închisoare, prințul Paul la 3 ani cu suspendare, iar jurnalistul Dan Andronic, avocatul Robert Roşu şi israelienii Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost achitaţi. Afaceristă Nela Pavaloiu a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru spălarea banilor, iar Theodor Chiriac, director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Alți achitați: Marius Marcovici și Lucian Mateescu, Gheorghe Sin, secretar general al Academiei de Științe Agricole din România și Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.

În motivarea instanței se vorbește despre un denunț depus de Paul al României împotriva grupării, după ce și-a dat seama că a fost tras pe sfoară. „După primele întâlniri dl. Remus Truică, pentru a mă determina să renunț la un procent uriaș din bunurile moștenite, a afirmat că nu voi putea rezolva niciodată problemele generate de situația juridică a bunurilor imobile/mobile ce au aparținut autorilor mei și Casei Regale, dânsul fiind singurul în măsură soluționeze toate aspectele legate de retrocedarea respectivelor bunuri, motivat prin aceea că este fostul șef de cabinet a prim-ministrului Adrian Năstase și că datorită relațiilor politice pe care le are poate rezolva problema retrocedărilor. (…) În plus mi-a precizat faptul că societatea de avocatură care urma să reprezinte interesele în problemele retrocedărilor o are ca partener pe dna. Ioana Tăriceanu, soția dlui. Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României la acel moment. Și cu privire la acest aspect a ținut să precizeze că, datorită relației pe care o are cu dl. Tăriceanu, prin dna. Tăriceanu care era angajată la Societatea „Țucă, Zbărcea & Asociații”, ne va ajuta să câștigăm bunurile revendicate”, se arată în plângerea depusă la DNA în aprilie 2015.

În același document, judecătorul de la Brașov susține că „ toate probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești relevă faptul că inculpatul Roșu Robert a desfășurat o activitate normală de avocat al societății Reciplia SRL, fără să fi comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcționarii publici competenți să dispună restituirea bunurilor revendicate de inculpatul Al Romîniei Paul”.

Pe 17 decembrie un complet al Instanței Supreme format din judecătorii Florentina Dragomir (președinte), Ioana Ilie și Ionuț Matei a stabilit sentința finală în dosarul Ferma Băneasa.

Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la șapte ani de închisoare, israelienii Benjamin Steinmetz și Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prințul Paul trei ani și patru luni închisoare cu executare. În același caz jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar avocatul Robert Roșu – la 5 ani de închisoare.

Marea Britanie a relaxat restricțiile anti-COVID. Îngrijorările rămân
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00
XS
SM
MD
LG