Linkuri accesibilitate

10 întrebări. Cum sprijină preoții ortodocși vaccinarea


Romania - Catedrala Mântuirii Neamului, Patriarhul Daniel, București 25 noiembrie 2018
Romania - Catedrala Mântuirii Neamului, Patriarhul Daniel, București 25 noiembrie 2018

Biserica Ortodoxă se va implica prin preoții ei în campania de informare cu privire la vaccinarea anti-Covid-19. Fiecare preot are în primul rând datoria să-i indemne pe credincioși să se informeze, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt la BOR, într-un interviu la  Europa Liberă.

În cazul în care un preot refuză să contribuie la informarea privind vaccinarea, BOR nu poate face nimic pentru că preoții sunt persoane libere. „A te opune informării, a sabota informarea abia este acela un lucru total reprobabil”, afirmă Bănescu. Reprezentantul BOR susține că decizia vaccinării trebuie luată de către fiecare persoană în parte după ce se consultă cu medicul de familie.

Referitor la diversele acțiuni ale arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie, purtătorul de cuvânt al BOR spune că ”datoria pe care o are orice persoană responsabilă din cadrul bisericii este aceea de a-i sfătui pe ceilalți să se informeze”. În concordanță cu poziția BOR față de vaccinare, IPS Teodosie și-a schimbat și el atitudinea, iar acum spune că are ”gânduri pozitive” și că a ”dobândit niște cunoștințe” și niște informații pe care nu le avea înainte.

1. Europa Liberă: Implicarea Bisericii presupune doar distribuirea acelei broșuri intitulată „Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură” sau înseamnă mai mult?

Vasile Bănescu: Patriarhia Română, Biserica Ortodoxă, ca toate celelalte culte religioase din România, a primit din partea Secretariatului de Stat pentru Culte o broșură informativă. A transmis-o tuturor ierarhilor – episcopi, mitropoliți – care la rândul lor au datoria să o transmită mai departe personalului din subordine. Scopul principal al acestei implicări a cultelor în cazul de față este acela de a informa în primul rând pe cei care constituie personalul respectiv. La rândul lui, acest personal, preoții care au contact direct cu credincioșii, mai bine informații decât ei, ar putea să aibă un răspuns sau o orientare de tip general în legătură cu această problemă.

Suntem datori să ne informăm, suntem datori să transmitem de fapt o informație pe care o considerăm validă, oficială. E vorba de un interes comun, major, cel al sănătății publice.

Aș face distincția între o campanie de vaccinare, care presupune lămuriri de natură medicală și în care cultele nu se pot implica pentru că e ceva specializat, și o campanie de informare generală în legătură cu câteva întrebări care sunt legate de felul cum funcționează un vaccin, ce tip de vaccin există, etapele vaccinului, cum a fost posibilă realizarea unui vaccin atât de repede. Aceste întrebări pot avea un răspuns și cred că termenul-cheie în această perioadă îl constituie informarea.

2. Unii preoți s-au poziționat deja față de vaccinare. Este, în acest context, reacția BOR una tardivă?

Aș spune că e vorba de o minoritate a celor care s-au poziționat de o parte sau de alta, mai ales de o parte nefavorabilă vaccinării. Biserica și preoții întotdeauna au fost favorabili actului de vaccinare, cum este și firesc. E vorba însă de prejudecăți alimentate de cele mai multe ori dintr-o zonă a informației de tip conspirativ în legătură cu multe teme, nu doar cu vaccinul. În cazul nostru nu reprezintă niciodată instituția și cred că această informare nu e deloc tardivă. Biserica a preluat-o din momentul în care i s-a oferit. Până în această lună ianuarie nu a fost posibilă transmiterea unui alt tip de informație oficial, pentru că această broșură a fost primită practic săptămâna trecută.

3. Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului s-a poziționat clar în favoarea vaccinării, în timp ce Arhiepiscopul Teodosie de la Constanța a spus public că nu se vaccinează. Cum rezolvați aceste diferențe, astfel încât să existe o comunicare coerentă, care să nu-i bulverseze pe credincioși?

Vă asigur că numitorul comun în acest context este atitudinea favorabilă vaccinării, ca firesc într-o pandemie. Persoane private sau publice, care nu optează pentru vaccin, firește că au această libertate. Bineînțeles că responsabilitatea unei persoane publice este întotdeauna mai mare. Cazul de la Constanța cred că este unul singular. Personal, am înțeles că Arhiepiscopul de Tomis nu se grăbește, nimeni dintre noi nu o face, pentru că noi nu putem recomanda un vaccin sau altul. Dar datoria pe care o are orice persoană responsabilă din cadrul bisericii este aceea de a-i sfătui pe ceilalți să se informeze. A te opune informării, a sabota informarea abia acela este un lucru total reprobabil.

4. Cum intenționați să îmbunătățiți comunicarea cu Arhiepiscopul de la Constanța?

Comunicarea Patriarhiei Române este absolut egală cu toată lumea. Un lucru firesc- acela de a ține cont de o recomandare pe care o face Patriarhia din orice țară ortodoxă – este absolut normal. Aceste disensiuni, care au apărut între București și Constanța, sunt unele conjuncturale și se explică, subliniez încă o dată acest lucru, prin autonomia locală pe care o are un ierarh în administrarea eparhiei sale. Dincolo de asta, nu vă pot spune mai mult, întrucât fiecare dintre noi se lasă tradus ca persoană de gesturile sale, de cuvintele sale.

5. Ce mesaje le transmiteți credincioșilor din Constanța?

Doar cineva bine informat din surse sigure, credibile, validate instituțional poate lua o decizie adecvată în funcție de sănătatea personală și a celor din jur. Așadar, informați-vă!

Nu cred că trebuie să generalizăm și nici să particularizăm în mod excesiv. Ceea ce contează acum este această datorie să ne informăm și să luăm o decizie adecvată la realitate. Atunci când ți se răstoarnă viața personală și viața instituțională, din cauza unei pandemii, prioritatea va fi ieșirea din ea, în cazul acesta, firește, vaccinarea. Dar, bineînțeles, amănunte legate de această problemă eminamente medicală trebuie discutate cu medicul de familie. Ideal ar fi să le discutăm cu un medic de familie care la rândul lui s-a vaccinat, pentru că într-o relație personală cu cineva care a făcut deja lucrul acesta, lucrurile devin mai liniștitoare.

6. Sunt instruiți preoții în vreun fel pentru sprijinirea campaniei de informare?

Nu se pune problema unei instruiri. Conținutul acestei broșuri, de 18 pagini, e unul concentrat pe câteva teme importante, iar odată înțelese aceste lucruri, putem să le digerăm noi înșine cu mintea noastră. Dar această decizie nu se ia pentru că spune o instituție sau alta, ci pentru că ți se recomandă concret, personal, de către medicul tău.

7. Dacă un preot refuză să informeze despre vaccinare, atunci ce se întâmplă?

BOR este formată din persoane libere, nu e o cazarmă în care domină un general. Biserica este un spațiu al libertății în care fiecare are dreptul să opteze pentru a face sau a nu face vaccinul. Dar această ezitare sau aceste puncte de vedere uneori extremiste manifestate de persoane private din biserică nu sunt punctele de vedere ale Patriarhiei Române. Un preot nu vorbește în numele Partriarhiei Române. De aceea, nu trebuie generalizat.

Dar o reprezintă!

Într-un fel sau altul firește că reprezintă instituția. De aceea, este foarte important ca în primul rând preoții să dea dovadă de echilibru, de bună informare, de bună racordare la realitate.

8. Ați declarat că Patriarhul Daniel se va vaccina. Ați făcut vreun sondaj printre preoți cu privire la vaccinare? Dvs. vă veți vaccina?

Nu am făcut. Nu vă pot spune asta, pentru că nu am acces la opțiunile fiecăruia. Da, dacă îmi dă voie medicul de familie, mă voi vaccina.

9. Cum se va desfășura comunicarea cu preoții în privința campaniei de vaccinare? Care este traseul broșurii?

Această broșură a fost transmisă pe cale ierarhică. Odată ajunsă la mitropolii, această broșură este oferită de către ierarhii respectivi celor situați imediat în subordinea lor, până la preoți, la cântăreți, la tot personalul bisericesc. Ulterior, odată informat, personalul clerical ar putea în contactele cu credincioșii să transmită mai departe. E doar o contribuție pe care o putem aduce fiecare dintre noi în calitate de oameni informați.

10. Sunt grupuri de comunicare pentru creștini pe Whatsapp și Facebook unde sunt distribuite informații false, teorii ale conspirației. Cum veți ajunge și la acești oameni?

Există oameni care aleg să stea cu ochii închiși. Există oameni, cei mai mulți dintre noi, care alegem să deschidem larg ochii, să citim și să ne informăm. Nimeni nu este forțat să se informeze, ține de datoria pe care ți-o inspiră bunul simț, când este o problemă atât de importantă. Grupurile la care dvs. faceți referire nu sunt în primul rând grupuri cu statut oficial, e vorba de site-uri, de grupuri private. E vorba de oameni care au libertatea să aleagă cadrele în care ei se simt familiari.

Biserica nu poate face decât să tranmistă un mesaj public. Important e să fim fiecare dintre noi cât mai convingători. Și, dacă suntem informați, putem fi mai convingători. Eu cred că în această polemică foarte anemică între grupurile la care faceți referire și poziția rațională, realistă a bisericii nu se pune problema unei perturbări a opțiunii majorității oamenilor, când e vorba de ceva important.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG