Brexit: Cine își mai permite să studieze în Marea Britanie? Tineri români își descriu experiențele

Brexit-ul face drumul studenților est europeni care vor să ajungă la studii în Regatul Unit mult mai anevoios. În aceste condiții mai merită să studiezi în Marea Britanie? Este întrebarea pe care o pun Sabina Șancu și Aurelian Pelin, stagiarii Europa Liberă.

În plan educațional, Brexit-ul vine cu multe dezavantaje. Libertatea de mișcare va fi tot mai limitată, iar programe precum Erasmus+ vor dispărea. La fel se va întâmpla cu grant-urile comunitare din care multe universități britanice se finanțează, prin intermediul rețelelor de colaborare cu celelalte instituții de învățământ europene.

Guvernul Marii Britanii nu a explicat deocamdată cum își propune să înlocuiască sumele de bani oferite de Uniunea Europeană, pentru a compensa minusurile din bugetele universităților. Chiar și după intrarea în vigoare a Acordului negociat la finele anului trecut, Brexitul va face ca universitățile europene să scadă în topurile internaționale, din moment ce schimburile de studenți UE-Marea Britanie vor fi suspendate, susțin experții în domeniu.

Potrivit unui studiu făcut de Parlamentul de la Londra, în Regat erau până anul trecut în jur de 150 de mii de studenți europeni. Iar potrivit unui comunicat al Ministerului Universităților, „după decizia de a părăsi Uniunea Europeană, europenii, elvețienii și celelalte persoane din Spațiul Economic European, nu vor mai fi eligibili pentru sprijin financiar pentru studenții din ciclul de licență, master sau doctorat, pentru cursurile care încep din anul 2021/2022.”

În plus, românii care deja studiază în Marea Britanie vor trebui să aplice pentru noul statut de ședere în Regatul Unit (EU Settlement Scheme ) până la 30 iunie 2021, pentru a putea avea acces la beneficii și servicii precum NHS (servicii medicale), dar și pentru a putea lucra.

De ce au ales studenții români Marea Britanie?

Marea Britanie a fost o destinație de top pentru tinerii din România până de curând, mai ales datorită instituțiilor de prestigiu. Patru universități britanice sunt în top 10 global.

Sunt și alte motive care i-au făcut pe tinerii români să se uite înspre Regatul Unit:

„Argumentul numărul unu este limba. Facem limba engleză la școală, în România și ne-o însușim foarte bine”, spune Sebastian Șerban, vicepreședintele Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS) și fost coordonator al filialei UK. “Iar odată ce au plecat mai mulți la studii s-a format un efect de bulgăre”, continuă Sebastian Șerban.

„Cursurile sunt foarte practice și încă din primele săptămâni ne-au arătat aplicabilitatea lucrurilor”, completează Roberta Ciuvăț, actuala coordonatoare a filialei studențești din Regatul Unit.

„Și pentru oportunitățile de cercetare aleg foarte mulți să vină în UK - sunt foarte multe laboratoare și foarte multe firme care lucrează cu universități prin oportunitățile de practică”.

Alexandra Bulat a plecat la facultate în 2012 și a rămas în Marea Britanie. De atunci și-a obținut și doctoratul. „Unul dintre motivele pentru care am aplicat să studiez în Marea Britanie a fost imaginea sa pozitivă în România, totul părea ideal. Acum, cu Brexitul, văd că imaginea Regatului Unit s-a schimbat.”

„Nu totul e meritocrație, dar mi s-a părut că față de România chiar dacă nu aveam bani sau relații am reușit să-mi clădesc viitorul prin munca mea”, adaugă Alexandra.

Conform Ligii Studenților Români în Străinătate, în jur de 8-10 mii de studenți români studiau în Regatul Unit, dar cifra este acum în declin, mai ales din cauza taxelor ridicate de studiu.

Studenții români care au început studiile până anul acesta pot beneficia de taxele de până acum și de împrumutul prin programul de stat Student Finance. Noua lege a imigrației le cere însă să dobândească Statutul de Ședere.

„Dacă erai în UK înainte de 31 decembrie 2020, aplicai la Statutul de Ședere care ți-ar fi atestat reședința. Cu documentul acesta, putem sta 5 ani în Marea Britanie. Pentru cei ce nu au apucat să locuiască acolo până pe 31 decembrie, trebuie să aplice la o viză de student, care costă 350 de lire, în timp ce la noi a fost gratuită”, revine cu precizări Roberta Ciuvăț.

Cine îi mai susține pe românii din Marea Britanie?

Universitățile britanice încearcă să-și mențină totuși baza de studenți europeni: „Au ținut seminarii online cu ce pași ai de urmat ca să îți faci toate actele”, spune Ștefana Grosu, studentă în Marea Britanie. „Noi ne așteptăm ca și universitățile să iasă cu oferte sau cu burse: chiar dacă statul nu va mai oferi împrumutul, să vină din partea universităților,” o completează Roberta.

Administrația britanică nu este gândită pentru a răspunde întrebărilor și problemelor imigranților est-europeni - cel puțin așa susțin LSRS și the3million, organizații care și-au asumat misiunea de a informa și de a conecta comunitatea de imigranți din Regatul Unit.

Conform dr. Alexandra Bulat, reprezentant al aripii de tineret din the3million, „există informații pe site-ul guvernului britanic, însă informațiile nu ajung traduse pentru omul de rând - prietenii mei români care lucrează în restaurante sau în construcții nu vor citi 60 de pagini de instrucțiuni de la guvern”.

„Am realizat cât de mult lipsește informația de calitate - în comunitățile online de români sunt ori informații incorecte, ori oamenii nu știu ce drepturi au și asta m-a motivat să mă implic”, afirmă Alexandra Bulat. Aceasta supervizează, printre altele, traducerea informațiilor legale oficiale pe înțelesul tuturor. Organizația the3million aduce împreună toți imigranții europeni în Marea Britanie, informându-i prin campanii și evenimente de tip Q&A, dar și făcând lobby pentru drepturile cetățenilor europeni stabiliți în Regat atât la Londra, cât și la Bruxelles.

La rândul lor, cei de la LSRS caută să „închegăm o comunitate bazată pe ideea profesională” în Marea Britanie, după cum transmite Sebastian Șerban.

„Am extins activitățile sociale, astfel încât oamenii să cunoască alți români, să aibă la cine apela, să aibă pe umărul cui să plângă sau cu cine să râdă”. LSRS își folosesc platforma online pentru a răspunde întrebărilor studenților și părinților, lansând campanii de informare cu privire la drepturile și obligațiile studenților români.

A meritat să fii student în Marea Britanie? Mai merită?

„Înainte, cu împrumuturi, cineva de clasă de mijloc mai ales, dacă își lua și un job part-time, își putea permite să vină. Acum, când taxele o să crească, nu știu dacă va mai fi cineva tentat să își asume un astfel de risc”, răspunde Ștefana, beneficiara „ultimului tren” către taxe reduse și student loan (împrumuturile acordate de statul britanic studenților).

„Simt că am evoluat ca persoană și ca cercetător foarte mult. Dacă ar fi, aș face-o din nou. Pe de altă parte există un preț psihologic foarte mare pe care trebuie să-l plătești atunci când studiezi în străinătate - e o decizie pe care n-ar trebui s-o luăm ușor. De acum încolo, intervine și acea componentă financiară care le va tăia multora aripile înainte ca aceștia să poată să își pună aceste întrebări. Odată ce nu ai capacitatea financiară de a te susține acolo, degeaba îți mai pui întrebările astea cu privire la prestigiul universităților și la capacitatea ta de a trece peste stresul de a fi departe,” consideră Sebastian, reprezentantul studenților.

Și Roberta se consideră norocoasă că a fost printre ultimele generații care au beneficiat de împrumuturi. „Pentru mine a meritat, cu siguranță. Am găsit profesori foarte dedicați, care aveau o relație foarte strânsă cu studenții, iar oportunitățile pe care le-am găsit mi-au întrecut așteptările. Pentru studenții din viitor cred că trebuie puse cu grijă în balanță avantajele și dezavantajele - eu personal nu m-aș mai înscrie la un program în UK fără un astfel de împrumut”.

„A fost o experiență pozitivă pentru mine, de aceea am și rămas. Nu aș fi putut să vin fără împrumut”, ne spune Alexandra, de la organizația the3million, care aduce în discuție și plusul pe care l-ar aduce studenții români în Regatul Unit. „Cei mai talentați studenți din științele exacte de la universitățile mele erau românii” .

Alexandra a obținut între timp cetățenia britanică și și-a construit o viață și o carieră în Marea Britanie. „În 2014, când românii au căpătat drepturile depline la muncă, au început articolele negative despre invazia românilor și asta a influențat opinia populației. Acum am dublă cetățenie, dar mereu o să spun că sunt din România, pentru că vreau să înfrunt stereotipurile negative și să arăt că nu toți românii sunt cum spun acele articole” .

Context

După aproape un an de negocieri intense, deschise la 2 martie 2020, Marea Britanie și Uniunea Europeană au reușit într-un final să deschidă un nou capitol al relațiilor bilaterale. După divorțul politic istoric, ambele tabere vor profita de Acordul Comercial stabilit și aprobat după Crăciun de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene și apoi de Parlamentul britanic.

Cu toate acestea mai este nevoie de aprobarea Parlamentului European, pentru ca înțelegerea să intre în vigoare. Președintele PE, David Sassoli a anunțat, citat de Reuters, că va analiza în detaliu acordul pe care UE și Regatul Unit l-au încheiat, înainte de a decide dacă legislativul comunitar îl va vota sau nu.

Printre altele, Acordul ar urma să creeze o relație economică puternică cu Regatul Unit, prin eliminarea barierelor comerciale. Înțelegerea este bazată pe o competiție ce se dorește a fi echitabilă, după standarde precum protecția consumatorilor, muncii, climei sau a mediului.

Acordul trece însă de parteneriatul economic și stabilește legături și pe alte domenii, precum securitate internă, energie sau cercetare și dezvoltare. Cu toatea acestea însă, documentul nu are nicio prevedere privind cooperarea pe plan extern sau militar.

Printre altele:

• Marea Britanie nu va mai face parte din zona economică a UE - piața unică și uniunea vamală - și asta înseamnă că va exista mult mai multă birocrație și întârziere pentru întreprinderi și călătorii care trec frontiera
• Marea Britanie introduce un nou sistem de imigrare, sinonim cu încheierea liberei circulații a persoanelor către și dinspre UE
• Cetățenii UE nu vor mai avea dreptul automat de a se stabili în Marea Britanie, iar cetățenii britanici vor pierde dreptul automat de a trăi, de a lucra și de a ieși la pensie în restul Europei
• Marea Britanie nu va mai aduce contribuții bugetare anuale ca parte a obligației de membru UE, dar va continua să plătească sume mult mai mici ca parte a decontării financiare (sau a facturii de divorț) timp de câțiva ani
• De asemenea, va trebui să plătească pentru orice acces pe care îl dorește la programele europene, în domenii precum cercetarea științifică
• Pe de altă parte, în afara uniunii vamale, Marea Britanie va putea negocia propriile acorduri comerciale în întreaga lume. Guvernul susține că acesta este unul dintre marile beneficii ale Brexitului - Marea Britanie se vrea a fi mai agilă, capabilă să ia propriile sale decizii suverane.

*Articol scris de Sabina Șancu și Aurelian Pelin