Mobilizarea a fost posibilă în ciuda restricționării accesului la internet și la rețelele sociale de către junta militară care a preluat puterea.
Protestatarii au scandat „Dictatura militară eșuează” și ”Democrația învinge” și au purtat pancarte pe care scria „Împotriva dictaturii militare”, transmit BBC și Reuters.
Protestatarii s-au îmbrăcat în roșu, culoarea Ligii Naționale pentru Democrație (NLD) a lui Suu Kyi, care a câștigat alegerile din 8 noiembrie.
Oamenii au protestat și vineri, când sute de persoane au ieșit pe străzile din Yangon, unde profesori şi studenţi s-au adunat în faţa Universităţii Dagon în prima demonstraţie majoră împotriva loviturii militare de stat.
Zeci de funcţionari publici din mai multe ministere au încetat să lucreze şi 300 de deputaţi au organizat o sesiune virtuală pentru a denunţa controlul parlamentului de către armată.
La căderea nopţii, locuitorii din Yangon au claxonat şi au bătut în oale pentru a „alunga demonii", adică armata.
Aproximativ 20 de persoane care şi-au exprimat nemulţumirea cu o zi înainte au fost condamnate la şapte zile de detenţie. Patru studenţi au fost puşi sub acuzare pentru că au protestat.
În total, aproape 150 de lideri politici şi activişti au fost reţinuţi după lovitura de stat, potrivit datelor furnizate de Asociaţia de asistenţă pentru deţinuţii politici, cu sediul în Yangon.
Internetul și accesul la rețelele sociale, restricționate
Armata a ordonat miercuri furnizorilor de internet să blocheze accesul la Facebook la care are acces jumătate din populația țării. Accesul la această reţea de socializare a continuat să fie perturbat şi vineri.
Ca urmare, mulţi utilizatori au trecut pe Twitter şi hashtagurile #HearthevoiceofMyanmar (AuziţivoceaMyanmarului), #RespectOurVotes (Respectaţi-neVoturile) au fost folosite de milioane de ori, în special de către mai multe celebrităţi.
Însă vineri, în jurul orei locale 22:00, a fost restricţionat şi accesul la Twitter.
Telenor, unul din principalii operatori de telecomunicaţii din Myanmar, a confirmat că autorităţile au dispus vineri blocarea Twitter şi Instagram „până la o nouă notificare".
Într-un comunicat, compania Telenor, cu sediul în Norvegia, s-a arătat „grav îngrijorată" și a contestat „necesitatea şi proporţionalitatea ordinului (...) şi a subliniat că acesta contravine legislaţiei internaţionale a drepturilor omului".
La rândul său, Twitter a condamnat sâmbătă ordinul armatei din Myanmar de a bloca accesul populaţiei la platformă.
„Suntem profund îngrijoraţi de ordinul privind blocarea serviciilor de internet", a declarat un purtător de cuvânt al Twitter pentru AFP. Acest lucru aduce atingere „dreptului oamenilor de a-şi face auzită vocea".
Aplicaţia Whatsapp s-a confruntat, la rândul ei, cu întreruperi.
Conform unui document al ministerului transporturilor şi comunicaţiilor consultat de AFP, Twitter şi Instagram au fost folosite pentru a „provoca neînţelegeri în rândul publicului".
Grupul de monitorizare NetBlocks Internet Observatory a raportat o „întrerupere a internetului la scară națională”, spunând pe Twitter că conectivitatea a scăzut la 16% din nivelurile obișnuite.
Facebook a declarat că este „extrem de îngrijorat” de închiderea internetului, cerând „cu tărie” junta să deblocheze rețelele sociale.
„În acest moment critic, oamenii din Myanmar au nevoie de acces la informații importante și să poată comunica cu cei dragi”, a declarat Rafael Frankel, cel care face politica Facebook pentru țările emergente din Asia și Pacific.
Șefa guvernului și a partidului care a câștigat alegerile, arestată de junta militară
Șefa guvernului din Myanmar, Aung San Suu Kyi, a fost arestată pe 1 februarie, alături de alți membri ai Ligii Naționale pentru Democrație de junta militară.
„Am auzit că este reţinută în Naypyidaw (capitala ţării), presupunem că armata organizează o lovitură de stat", a declarat Myo Nyunt, purtătorul de cuvânt al LND, partid condus de Suu Kyi.
Arestările au fost făcute cu doar câteva ore înainte de începerea sesiunii parlamentului abia ales.
Pentru a justifica lovitura de stat, purtătorul de cuvânt al armatei a acuzat că, sub pretextul pandemiei de Covid, alegerile „nu au fost nici libere şi nici corecte”.
