Linkuri accesibilitate

Buget sărac sau buget bolnav? Cu ce se tratează evaziunea fiscală, taxele neplătite și milioanele de euro datorii la stat


În lipsa unor măsuri privind colectarea taxelor și combaterea evaziunii fiscale, premierul Cîțu gestionează un buget mic în comparație cu pretențiile miniștrilor.

Împărțirea bugetului pe 2021 a nemulțumit pe majoritatea. Banii puțini și pretențiile mari sunt din nou în conflict. Dar România are o rată de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul de stat de 27% din produsul intern brut (PIB), în condițiile în care media europeană este de 41% din PIB.

Facilitățile fiscale de tot felul, începând poate cu scutirea de impozit pe industriile IT și a construcțiilor și până la taxarea simbolică a proprietăților cultelor religioase sau a veniturilor din agricultură subțiază bugetul de stat, atrag atenția unii economiști. Ba din contră, răspund beneficiarii și nu numai ei, industriile încurajate prin aceste politici publice aduc venituri la buget care altfel nu ar exista și țin în țară creiere care altfel ar emigra.

Acestor facilități li se adaugă însă fenomentul toxic pentru toată lumea: evaziunea fiscală. Statul român colectează una dintre cele mai scăzute proporții din taxe și impozite din întreaga Uniune Europeană. TOATE veniturile statului se sprijină pe mai puțin de o treime din produsul intern brut. De ce? Se pare că toate instituțiile implicate în apărarea banilor publici au într-un fel sau altul probleme de transparență, informatizare și .... viteză de lucru.

Calculatoare pentru ANAF

O cauză a acestei contraperformanțe în colectarea taxelor invocată frecvent inclusiv de actualul premier Florin Cîțu este lipsa de informatizare a ANAF. În urmă cu un an, fostul ministru de Finanțe, actual premier, susținea „evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională” și anunța că în prima ședință a CSAT va cere aprobarea strategiei de informatizare a ANAF și a Ministerului de Finanțe, ca obiectiv de importanță națională. A trecut un an de atunci, fără să se simtă o îmbunătățire a colectării taxelor și impozitelor la buget.

Lista „rușinii” a rezistat 3 ani

În încercarea de a aduce cât mai mulți bani la buget, în 2016, sub guvernul Cioloș, autoritățile au încercat să mobilizeze populația și au decis publicarea pe site-ul ANAF a listei persoanelor și a firmelor care au datorii la stat peste un anumit cuantum. Transparența a durat mai puțin de 3 ani. În februarie 2019, în timp ce ministru de Finanațe era social-democratul Eugen Teodorovici, ANAF emitea un ordin contrar, publicat în Monitorul Oficial. Astfel, pentru prima dată, lista datornicilor nu mai cuprindea persoanele fizice care nu-și plăteau taxele, ci doar persoanele juridice. Măsura a venit după ce presa a relatat că ministrul finanțelor figura cu 70.000 de lei datorii la stat, datorii pe care le-a plătit totuși până la urmă.

Actuala „listă a rușinii” cuprinde firmele datoare la bugetul de stat, însă nu în ordine descrescătoare a datoriilor, ci aleatoriu, astfel că nu se poate afla care societate are cele mai mari datorii la stat. În plus, lista nu cuprinde persoanele fizice și nu cuprinde lista firmelor datoare la fisc, aflate în insolvență.

Astfel, s-a ajuns în situația absurdă ca persoana fizică Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 să recunoască în declarația de avere datorii în valoare de 250,7 milioane de lei la ANAF, dar acesta să nu se regăsească pe lista datornicilor.

Afacerea „Murfatlar”

Evaziunea fiscală este o altă cauză a colectării scăzute a taxelor de către stat. Dăm în acest sens ca exemplu afacerea Murfatlar. Potrivit ANAF, la 31 decembrie 2020, firma Oana Management avea o datorie la fisc de 486,3 milioane de lei. În 2014, cînd s-a auzit prima dată de această firmă cu sediul în localitatea Poșta Câlnău din Buzău, cifra de afaceri se ridica la 1,8 miliarde de lei, iar datoriile la 600 milione de lei. După ce s-a situat în topul datornicilor ani la rând, alături de CFR, Complexul Energetic Hunedoara, sau Compania Națională a Huilei, Oana Management a intrat în vizorul DNA. Afacerile cu alcool sunt printre principalele producătoare de evaziune fiscală, dosarul „Murfatlar” fiind un exemplu școală.

Început în 2016 cu reținerea a zece afaceriști și punerea sub acuzare a nouă firme din domeniul producerii și comercializării de alcool, dosarul „Murfatlar”stă de atunci la DNA, fără ca cea mai mică informație din investigație să răzbată public. Am întrebat anul trecut ce se întâmplă cu ancheta în acest caz și procurorii ne-au transmis că se lucrează, dar că dosarul este foarte complex. „Referitor la durata efectuării urmăririi penale, aceasta se justifică prin numărul mare de persoane cercetate, volumul mare de documente ce s-au impus a fi studiate, precum și procedeelor probatorii administrate în cauză (audierea unui număr mare de martori, ridicarea unui număr însemnat de înscrisuri de la diferite instituții publice și juridice de drept privat, efectuarea unei expertize contabile și fiscale)”, ne-a comunicat DNA.

De menționat este faptul că în acest caz, evazioniștii șefi de la Murfatlar, în frunte cu George Ivănescu, au fost ajutați de trei înalți funcționari ai ANAF, după cum se arată într-un comunicat al Direcției Anticorupție. Este vorba de Cristian George Lascu, fost director al Direcției de Politici și Legislație în Domeniile Vamal și Nefiscal din Ministerul Finanțelor Publice, Irina Tănase, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din Autoritatea Națională a Vămilor (ANV), Ioana Toma, fost director general al Direcției Generale Juridice a ANAF. În prezent firma Oana Management este inactivă fiscal.

Lipsa de colaborare

Pe fondul unor astfel de anchete, evaziunea fiscală este în creștere. O arată și ultimul raport de activitate al Parchetului General care precizează că în 2019 a avut de soluționat cu 15% mai multe dosare de evaziune fiscală față de anul anterior. În plus, o vulnerabilitate majoră în lupta cu evazioniștii o reprezintă accesul procurorilor la bazele de date ale ANAF. Documentul mai vorbește despre „lipsa accesului la bazele de date (FISCNET) ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru specialiştii parchetelor, cu grave consecinţe negative în instrumentarea cu celeritate în special a dosarelor având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, precum şi în executarea ordinelor europene de anchetă/comisiilor rogatorii internaționale (din perspectiva identificării rapide a conturilor bancare). În acest context, se impune precizarea că, prin intrarea în vigoare a Legii nr.199/2019, s-a produs transferul la parchete pe posturi de specialiști a inspectorilor antifraudă detașați la unitățile Ministerului Public de la ANAF. Prin încetarea activității în cadrul Agenţiei, specialiștii au pierdut drepturile de acces și de consultare a bazelor de date administrate de Ministerul Finanțelor Publice”, se mai precizează în documentul oficial. Deși a trecut de atunci mai bine de un an, nimic nu s-a schimbat în maniera de colaborare dintre ANAF și Parchete.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG