Pe scurt, judecătoarea Miheț arată că procuroarea Giorgiana Hosu a susținut în cererea de redeschidere a dosarului că procurorul de caz Doru Stoica nu a realizat o anchetă efectivă și completă, a susținut că suspecții nu au fost citați la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) după preluarea dosarului, că niciun martor și nicio persoană vătămată nu au fost audiați la DIICOT și că ordonanța de clasare nu este motivată.
Analizând aceste susțineri, judecătoarea Miheț susține pur și simplu că Hosu a mințit din moment ce „procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu”, că au fost audiați la sediul DIICOT martorii Carmen Dan, Speranță Clișeriu, Aurelian Bădulescu, iar suspecțiii au fost chemați la sediul Parchetului Militar, dar nu au dorit să dea declarații, așadar nu mai era nevoie să fie chemați și la sediul DIICOT.
Clasare motivată suficient
În ceea ce privește lipsa de motivare a a ordonanței de clasare, „judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul ierarhic superior nu argumentează această susținere”. „În opoziție cu această susținere, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a respectat obligația de motivare a ordonanței de clasare”, se mai arată în motivare. În concluzie, susține judecătoarea de la tribunal, „motivele pe care se sprijină ordonanța procurorului ierarhic superior de redeschidere a urmăririi penale nu își găsesc suport în dosarul cauzei”.
Despre presupusa incompatibilitate a Giorgianei Hosu care a lucrat o perioadă în dosarul 10 August, judecătoarea Miheț susține că nu există, din moment ce „nu a efectuat niciun act de urmărire penală, ci doar acte uzuale funcției de conducere pe care o deținea, acea de procuror șef adjunct al DIICOT, sens în care a semnat mai multe adrese prin care a solicitat relații de la anumite instituții”, se mai arată în motivare.
Pe 2 martie, Tribunalul București a respins definitiv cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august 2018, dată la care protestul pașnic din Piața Victoriei a fost reprimat cu brutalitate în timpul guvernării Dăncilă și sub coordonarea șefilor de atunci ai Jandarmeriei. În urma deciziei de marți a instanței, foștii șefi ai Jandarmeriei, care au coordonat represiunea, scapă și vor fi cercetați doar jandarmii care le-au urmat ordinele.
Parchetul Antimafia, cum mai este cunoscută DIICOT, a cerut în septembrie trecut instanței să confirme redeschiderea dosarului după ce, în iulie, procurorul de caz a clasat parțial dosarul în care erau anchetați foștii șefi ai Jandarmeriei care au coordonat intervenția violentă împotriva protestatarilor pașnici din Piața Victoriei pe 10 august 2018.
Dosar închis cu scandal
Procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august pe 15 iulie 2020, scăpându-i de urmărirea penală pe toți șefii Jandarmeriei care au coordonat reprimarea protestului și violențele împotriva protestatarilor pașnici.
DIICOT a susținut că reprimarea protestului nu a fost pregătită dinainte, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor, așa că șefii Jandarmeriei nu pot fi făcuți vinovați pentru ce a urmat.
Procurorul Doru Stoica a scris în ordonanța de clasare a dosarului despre „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii dar i-a considerat pe protestatarii pașnici complici moral ai celor care au recurs la violențe asupra forţelor de ordine pentru că nu s-au delimitat de ei și chiar s-ar fi amuzat.
Infirmare de ochii lumii
Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale împotriva tuturor șefilor Jandarmeriei implicați în coordonarea reprimării protestului.
Astfel, au scăpat de urmărire penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
În urma deciziei definitive a Tribunalului București, acuzațiile cu privire la modul în care a fost coordonată intervenția vor rămâne clasate, însă vor continua investigațiile cu privire la cazuri punctuale de purtare abuzivă, care vor fi investigate de procurorii militari.
