Atmosfera politică se încinge în jurul PNRR, planul prin care România poate accesa fonduri europene destinate redresării în urma pandemiei de COVID-19. Cele 30 de miliarde de euro care pot fi accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au generat deja conflicte în Guvern, Coaliție, dar și între Putere și Opoziție.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, le-a prezentat marți parlamentarilor din Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților în ce stadiu se află PNRR.
„Au venit idei de proiecte, investiții și reforme în jur de 1.700. Totalul propunerilor dinspre ministere este undeva la 70 de miliarde de euro, la care se adaugă cele dinspre unitățile administrativ-teritoriale și ONG-uri. Toate bat peste 100 de miliarde de euro”, a susținut Cristian Ghinea.
România nu poate depăși însă un prag de circa 30 de miliarde de euro pentru PNRR, astfel că trebuie să existe o selecție riguroasă a proiectelor pe care Guvernul le depune.
Executivul a decis să se prezinte în fața Comisiei Europene, la negocieri, cu un plan care să aibă o alocare mai mare decât suma acordată României.
„Probabil va fi în jur de 135%”, a adăugat ministrul. Din totalul proiectelor, 28% se vor aloca pentru transporturi, 11% pentru educație și 9% pentru Sănătate. Fondul pentru construcția de spitale este de aproape 2 miliarde de euro.
Ceartă în Guvern din cauza banilor
Bătălia pentru bani a dus la nemulțumiri în interiorul Guvernului, care au fost recunoscute de Ghinea.
„Domnii miniștri sunt supărați pe mine, nevoile sunt mai mari decât sumele alocate”, a dezvăluit ministrul Fondurilor Europene. Oficialul guvernamental și-a concentrat discursul pe cuvântul reformă și capacitatea României de a implementa proiectele depuse.
„Va fi un duș rece. Multe idei nu vor putea să fie incluse”, a fost remarca făcută de Cristian Ghinea în Parlament.
Supărare este și în teritoriu, unde aleșii locali vor să fie cuprinși în PNRR. De aceea, la nivelul Coaliției de guvernare nu s-a ajuns la un acord privind forma finală a proiectului care va fi prezentat oficialilor europeni. USR-PLUS și PNL au diferențe de viziune despre proiectele prioritare, iar liberalii se opun alocării unei sume foarte mari pentru ONG-uri. În schimb, USR-PLUS ar dori ca organizațiile neguvernamentale să primească aproape 120 de milioane de euro prin acest mecanism.
„PNRR începe să fie tratat ca un Moș Crăciun”, a subliniat ministrul Fondurilor Europene.
România se luptă să obțină 4.5 miliarde de euro pentru autostrăzi
În cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență, România încearcă să obțină 4.5 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi. Este cea mai mare sumă solicitată de un stat din UE pentru construirea de drumuri de mare viteză. Printre priorități se numără Autostrada 7, care leagă Capitala de Moldova.
„Haideți să semnăm o scrisoare către Comisia Europeană în care să spunem că toate forțele politice sunt de acord cu acest obiectiv”, a fost îndemnul lui Cristian Ghinea către Marcel Ciolacu. Liderul PSD a evitat să dea un răspuns ferm și a răspuns cu un citat din Klaus Iohannis: „pas cu pas".
Ministrul le-a explicat parlamentarilor că este nevoie de efort diplomatic pentru atingerea acestui obiectiv, deoarece oficialii europeni trebuie să fie convinși de această „nevoie specială” a României: de a definitiva lanțul major de autostrăzi.
Întâlnirea cu reprezentanții PSD a constituit un prilej pentru a-i convinge pe aceștia că Guvernul nu poate supune Parlamentului un vot pentru PNRR, deoarece se află încă în stadiu de negociere cu oficialii europeni.
„Vă asigură de buna noastră credință pe care o avem în acest subiect, dar nu ne putem da girul 'în blind'. Vrem transparență totală”, a fost răspunsul oferit de prim- vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu.
Marcel Ciolacu l-a felicitat pe Cristian Ghinea pentru prezentare și i-a făcut, în glumă, o ofertă: PSD să susțină un guvern minoritar al USR-PLUS.
„Nu o să comentez, dar m-a amuzat teribil”, a răspuns ministrul care provine din USR-PLUS.
Conform datelor guvernamentale, România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”. 13,7 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021.
„Dacă ne angajăm la investiții pe care nu le putem face, riscăm să nu atragem banii”, a conchis ministrul Fondurilor Europene.
Facebook Forum