Linkuri accesibilitate

GALERIE FOTO | Moment istoric: președintele SUA recunoaște genocidul armean în ziua comemorării începerii acestuia

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a devenit sâmbătă primul președinte american care numește uciderea armenilor în perioada 1915 - 1923, pe teritoriul Imperiului Otoman, drept „genocid”, un gest pe care predecesorii săi au evitat să îl facă pentru a nu supăra Turcia. Evenimentul, pregătit de administrația Biden de câteva zile prin sugestii că acest lucru ar urma să se întâmple, vine la comemorarea de sâmbătă marcată de armenii din întreaga lume.

În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut.
Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.

Autorităţile din Turcia admit că între 300.000 şi 500.000 de armeni au murit în această perioadă căzând victime războiului, însă neagă acuzaţia de premeditare şi derulare a unei campanii de exterminare a populaţiei armene din Imperiul Otoman.

După declarația președintelui Biden​, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a denunţat, potrivit Agerpres, „politizarea de către terţi'' a dezbaterii din jurul acestei perioade a istoriei.

Recunoașterea genocidului armean de către statele lumii, în primul rând de către Turcia, urmașa legitimă a făptuitorilor otomani, ar însemna dreptul civilizației armene de a se reîntoarce pe pământul natal, de a primi înapoi bisericile și patrimoniul cultural. Secolul al XX-lea, deși s-a terminat în calendare, nu se va sfârși cu adevărat decât odată cu recunoașterea genocidului armean, printr-un gest firesc de solidaritate internațională”, spune Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România.
Genocidul armean este astăzi recunoscut de 30 de state și instituții, precum Vaticanul, Parlamentul European și Consiliul Mondial al Bisericilor, dar rămâne nerecunoscut de Turcia.

Congresul SUA a recunoscut genocidul armean în decembrie 2019 printr-un vot simbolic. Predecesorii președintelui Biden, Donald Trump și Barack Obama au evitat însă să folosească cuvântul „genocid”.
O calificare oficială de către președintele Statelor Unite ale Americii a evenimentelor petrecute în Imperiul Otoman în timpul primului război mondial drept crimă de genocid ar avea un impact important asupra demersurilor internaționale privind recunoașterea genocidului împotriva armenilor. E drept că în SUA o astfel de declarație a făcut și Ronald Reagan în 1981, dar ea nu a fost nici precedată, nici succedată, de o susținere importantă din partea clasei politice, așa cum se întâmplă astăzi”, spune Varujan Vosganian. ​

„O astfel de declarație a președintelui Biden ar relansa chestiunea recunoașterii genocidului armean în întreaga lume, după imboldul important pe care eforturile respective le-au avut în anul 2015. Impactul asupra opiniei publice internaționale ar fi semnificativ. Cât despre impactul unei atari recunoașteri asupra relațiilor dintre SUA și Turcia, el va fi, neîndoielnic, negativ, în sensul că Turcia va protesta și va amenința, așa cum a făcut-o și în cazul Franței. În același timp, marja de acțiune a Turciei este mult redusă din cauza disprețului pe care autoritățile de la Ankara îl manifestă față de democratizarea țării și față de drepturile omului. Turcia nu mai este în poziția în care să dicteze ceva în plan internațional”, crede Varujan Vosganian.

România nu recunoaște genocidul armean, însă a fost una dintre primele ţări care le-a oferit adăpost şi protecţie refugiaţilor armeni. În anii 1920, în portul Constanţa au debarcat aproximativ 2.000 de familii de refugiaţi armeni, supravieţuitori ai Genocidului. Pentru aceştia, Uniunea Armenilor din România, înfiinţată în anul 1919 şi condusă de omul de afaceri Armenac Manisalian, a organizat, cu permisiunea prim-ministrului Brătianu, cazarea într-un spital cu 150 de paturi, nou înfiinţat pe strada Armenească din Bucureşti. Mulţi dintre aceşti refugiaţi au ales România drept noul lor cămin, întregind comunităţile deja existente.

În anul 1923 s-a înființat Orfelinatul Armean, cu filiale în 20 de oraşe locuite de armeni, aici rămânând pentru o vreme copiii rătăciţi ai Genocidului.

This image contains sensitive content which some people may find offensive or disturbing.
This image contains sensitive content which some people may find offensive or disturbing - Click to reveal
Un grup de tineri, membri ai comunității armene din România, participă la mitingul de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat în Piața Universității din București.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG