Linkuri accesibilitate

Marea relaxare de la 1 iunie: promisiuni multe, certitudini puține. Dr. Jurma: „Este o strategie foarte periculoasă”


Israel este una dintre primele țări din lume în care populație poate circula pe stradă fără mască. România doar speră momentan la o astfel de relaxare, însă datele nu sunt încurajatoare.

Promisiunea cu care politicienii au hrănit speranțele românilor este că de la 1 iunie, restricțiile vor fi reduse. Premierul Florin Cîțu a declarat că marea relaxare și renunțarea la măști nu se poate face fără o vaccinare masivă a populației. Datele par să arate însă că procesul va fi anevoios. 

România a depășit perioada de maximă presiune asupra secțiilor de terapie intensivă, însă o relaxare totală a restricțiilor este încă departe. Președintele Klaus Iohannis a avertizat populația să nu „supraevalueze” data de 1 iunie. Declarația vine în contradicție cu mesajele optimiste ale premierului. Florin Cîțu a anunțat în mai multe rânduri că 1 iunie va fi data de la care „am putea reveni la normal”

„1 iunie este o dată pe care vă rog să nu o supraevaluați, este data la care Guvernul va prezenta evaluările pentru posibila relaxare. Să nu credem din greșeală că 1 iunie este data de relaxare totală. Nu va fi”, a atras atenția președintele.

O oarecare scădere a îmbolnăvirilor este vizibilă totuși. În cele 24 de ore dinaintea publicării statisticii de liuni, 26 aprilie, 1.256 de persoane au fost confirmate pozitiv la Covid-19. Presiunea asupra paturilor ATI a scăzut și multe localități au început să reducă restricțiile.

În efortul de a accelera vaccinarea, multe centre vor rămâne deschise și în zilele de Paști. Cel puțin inițial, campania de vaccinare a părut să ia avânt și să facă o diferență în numărul de infectări zilnice. Însă maratonul către marea relaxare de la 1 iunie este plin de obstacole.

Realitatea cazurilor și ambiția țintei de 1 iunie

„Termenul nu cred că a fost gândit realist, ci ca un soi de reper național”, spune medicul Octavian Jurma. „Însă felul în care se comunică lucrurile acestea lasă loc de interpretare. Să atașezi condiții generale de relaxare la un astfel de target mi se pare periculos.” Analistul politic Cristian Pîrvulescu este și el de părere că termenul este doar un „orizont de așteptare”.

Este esențial să menținem acest ritm de vaccinare pe toată durata verii

Este imposibil de atins target-ul de vaccinare pentru 1 iunie (pentru ridicarea totală a restricțiilor e nevoie ca 70% din populație să fie vaccinată n.r.). În cel mai fericit caz, în ritmul de acum, o primă etapă poate până la sfârșitul lui iulie. Ce este realist este să reușim să menținem ritmul curent, să ajungem la 5 milioane de persoane vaccinate cu prima doză de vaccin, zeci de mii dintre care vor fi vaccinați aproape de 1 iunie, așadar încă expuși la infectare. 5 milioane cu a doua doză vom avea cel mai probabil la sfârșitul lunii iulie. Problema este cum atingem 10 milioane de persoane vaccinate până în septembrie - cu a doua doză, cu siguranță nu vor fi 10 milioane. Target-ul nu poate justifica niște relaxări semnificative. Este esențial să menținem acest ritm de vaccinare pe toată durata verii, dar n-aș îndrăzni să pariez pe asta”, explică dr. Jurma.

Valul trei se încheie, consideră medicul, dar problema este dacă vom putea preveni un al patrulea. Numărul de cazuri este în scădere, dar la fel scade și numărul de teste. Numărul de internări scade de săptămâna trecută, la fel și numărul pacienților la ATI. „Săptămâna trecută a fost cea mai neagră din istoria noastră pandemică”, punctează dr. Jurma, „cu cel mai mare număr de morți, dar probabil a fost vârful de decese. Mă aștept ca decesele să înceapă să scadă de săptămâna viitoare.”

Medicul atrage însă atenția că în România „nu testăm suficient, ceea ce ne face să subestimăm numărul real de cazuri”. Cuplarea ratei de incidență a infectărilor, care nu este urmărită corespunzător, deci e falsă, cu măsurile restrictive, duce la luarea unor măsuri proaste.

Relaxarea a fost foarte costisitoare

Relaxarea e un lucru bun când survine pe un fond epidemiologic corect, însă în aceste condiții este o strategie foarte periculoasă”, declară dr. Jurma.

Odată ce vom trece în scenariul verde, va deveni mult mai simplu pentru autorități să nu mai testeze și pentru oameni să nu mai respecte normele decât să se chinuie cu criterii de tip pașaport verde. Toate măsurile care ar fi protejat oamenii și ar fi stimulat vaccinarea vor dispărea. Libertatea a produs anul trecut mult mai multe cazuri și a umplut ATI-ul, o presiune foarte mare pe spitale. Relaxarea a fost foarte costisitoare, și riscul e să se repete.

Numărul vaccinărilor

Trendul vaccinărilor cu Moderna și Pfizer pare previzibil și relativ constant. În fiecare zi din ultima săptămână, între 43 și 56 de mii de oameni au primit prima doză de Pfizer, și 11-14 mii au primit rapelul. În privința Moderna, cifrele sunt mai modeste: între 4 și 7 mii de oameni au primit prima doză în fiecare zi din ultima săptămână, și în jur de 4 mii rapelul.

Prognoza vaccinării cu AstraZeneca este cea care ar putea distorsiona un trend pozitiv de vaccinare. Controverse recente pe tema cheagurilor de sânge/probleme de coagulare a sângelui au scăzut semnificativ încrederea publicului în serul AstraZeneca, și nu numai în România. Așadar avântul acumulat la primele doze administrate înainte de mijlocul lui martie se va reduce încet-încet.

Peste 7.000 de persoane se vaccinau cu prima doză de AstraZeneca în fiecare zi din martie. Pe 25 aprilie, doar 688 de persoane au făcut acest lucru.

Ținând cont de numărul oamenilor care s-au vaccinat cu prima doză de AstraZeneca în ultimele două luni, peste 250 de mii de persoane ar mai avea de primit rapelul înainte de 1 iunie. Odată ce acești oameni vor fi vaccinați, inițiativa pentru prima doză pare să fie extrem de scăzută, deoarece mii de persoane și-au anulat până acum programările la vaccinul AstraZeneca.

Imunizarea naturală este ca un zid de paie comparativ cu zidul de cărămidă pe care ți-l dă vaccinul

„Imunizarea naturală este ca un zid de paie comparativ cu zidul de cărămidă pe care ți-l dă vaccinul, și acest lucru nu se comunică oamenilor”, explică dr. Jurma. „Curba infectărilor scade drastic după ce imunizarea trece de 50%, dar sunt foarte mulți factori care o să facă foarte dificilă depășirea acelui 50% chiar și în țările care au mare încredere în sistemul lor medical. La noi, nu avem încredere în autorități, nu avem încredere în medici.”

Listele de așteptare, centrele de vaccinare și soluțiile creative

Pe listele de așteptare, în după-amiaza zilei de 26 aprilie, se aflau 64.510 de persoane pentru Pfizer, 3.190 pentru Moderna și doar 1.289 pentru AstraZeneca.

În mai multe județe, nu e nicio persoană pe lista de așteptare, la niciun vaccin: Arad, Mehedinți, Covasna, Giurgiu și Suceava sunt doar o parte dintre județele unde nu e nimeni la coadă. Pe măsură ce se vaccinează prima tranșă din populația generală, care își dorea să se vaccineze, interesul pare să fie în scădere. Misiunea oficialilor va fi acum să îi convingă pe cei care ezită.

Există locuri disponibile pentru fiecare vaccin, în întreaga țară. La nivel național, în acest moment sunt disponibile peste 231 de mii de locuri pentru vaccinarea cu Pfizer, 60 de mii pentru Moderna și 91 de mii pentru AstraZeneca.

„Motivația va trece din zona oamenilor preocupați de sănătatea lor, care se vaccinează acum, maxim 30%, la cei care sunt mai reticenți. Acești oameni pot face diferența între a avea și a nu avea un al patrulea val”, explică dr. Jurma.

Vaccinarea este un comportament motivat, nu unul pasiv

Vaccinarea este un comportament motivat, nu unul pasiv. Guvernul s-a obișnuit ca totul să se întâmple pasiv. Pandemia vine și trece cu sau fără ajutorul guvernului, și ei pot trece prin pandemie cu o atitudine pasivă. Însă, pentru a vaccina peste 60% din populație, e nevoie de o atitudine foarte activă”, adaugă medicul.

Accesul la AstraZeneca s-a liberalizat în 16 aprilie, așadar orice persoană se poate prezenta cu buletinul la un centru de vaccinare cu AstraZeneca pentru a primi prima doză de vaccin. Pentru a răspunde schimbării cererii, unele dintre centrele AstraZeneca au fost convertite în centre Pfizer și Moderna.

Autoritățile au înființat centre mobile de vaccinare și din 20 aprilie au început caravanele de vaccinare. Această inițiativă se adresează în special celor cu acces redus la vaccinare, în special persoane din mediul rural sau bătrânii care nu au putut accesa platforma online de programare. “Sunt oameni la care dacă nu mergem, nu vor veni ei la noi”, conform dr. Jurma.

Importante pentru efortul de vaccinare în zona urbană pot fi și maratoanele de vaccinare, iar primul experiment pare să fi avut succesul anticipat. La Timișoara, timp de 3 zile și 3 nopți s-au oferit 10 mii de doze de vaccin Pfizer, dintre care 6.722 au fost folosite. Între 7-9 mai, va avea loc la București un maraton similar, în care se vor oferi până la 15 mii de doze, probabil tot Pfizer.

Evenimentele precum maratonul din Timișoara și drive-through-ul de la Deva, a medicilor și a societății civile, pot crește încrederea și vaccinarea în țară, mai ales când sunt discutate atât de mult și de pozitiv în presă”, conform dr. Jurma. „Cifrele însă arată că a rămas mai mare oferta decât disponibilitatea de vaccinare. Este un mesaj de precauție aici: lumea nu e chiar atât de dispusă cum își imaginează autoritățile.

Capacitate, așadar, există. Cererea pentru vaccinuri este variabila cea mai importantă și imprevizibilă în acest calcul, fiind dependentă de comunicarea organelor statului și opinia publică. Analistul politic Cristian Pîrvulescu amintește însă că doar vaccinarea nu este suficientă: „India este cea mai bună dovadă că doar vaccinul nu rezolvă nimic. Au mizat pe vaccinare, dar n-au rezolvat problema pentru că nu există niciun fel de respect pentru restricții.

Restricțiile și politica

„Numai vaccinul nu rezolvă problema”, explică Pîrvulescu. „Numai restricțiile nu pot rezolva nici ele problema, ci pot doar să scadă presiunea pe sistemul sanitar. Împreună, restricțiile și vaccinul pot să asigure o ieșire graduală din criza sanitară.”

„Suntem foarte reticenți cu măsurile de restricție și foarte generoși cu măsurile de relaxare. Noi neglijăm permanent, când îi lăudăm pe israelieni pentru vaccinare, să îi lăudăm și pentru restul măsurilor: testare și carantină”, adaugă medicul Jurma.

Restricțiile rămân, alături de vaccinare, soluția pentru oprirea răspândirii virusului, crede analistul politic. „Restricțiile sunt cât se poate de firești, sunt recomandate de toți specialiștii epidemiologi, dar nu sunt agreate de politicieni din cauza presiunii foarte mari ale anti-vacciniștilor. Societățile noastre sunt luate prizoniere de fundamentaliștii de toate felurile și politicienii se uită prea mult în sondaje și prea puțin la interesul public. Sănătatea publică este un obiectiv esențial: fără asigurarea dreptului la viață, celelalte drepturi sunt inutile. Liber poți să fii doar dacă ești în viață”, punctează Pîrvulescu.

Liber poți să fii doar dacă ești în viață

În multe orașe cu restricții mai aspre, odată ce numărul infectărilor scade, restricțiile sunt ușurate. Deși acest lucru este văzut bine de opinia publică, poate duce la creșterea infectărilor pe măsură ce oamenii încep să circule din nou, zădărnicind eforturile de prevenire a răspândirii virusului pe termen lung. Însă politicienii adesea nu ajung să răspundă pentru impactul deciziilor lor.

„Politicienii nu au același grad de răspundere ca medicii pentru ceea ce spun și ceea ce fac, nu sunt trași la răspundere la fel ca medicii”, conform dr. Jurma.

„Întoarcerea la normalitate nu va fi posibilă, rațional, înainte de 2022 în cel mai bun caz. Sunt o mulțime de necunoscute, dar asta nu înseamnă că vaccinarea nu este o opțiune strategică importantă”, menționează Pîrvulescu.

Opinia publică și (ne)încrederea

Sursele de informare și presiunea unor grupuri anti-vacciniste se numără printre piedicile ieșirii din pandemie, consideră analistul politic Cristian Pîrvulescu.

Acesta dă vina de asemenea pe lipsa de educație științifică și pe presiunea grupurilor de fundamentaliști religioși pentru lipsa de încredere a oamenilor în strategia de sănătate publică, ceea ce complică procesul de vaccinare: „nu trebuie să uităm influența excesivă pe care o au grupările neoprotestante și fundamentaliștii ortodocși în România. Inclusiv manifestațiile AUR, o încercare foarte evidentă de a prelua discursul public, au speriat foarte mult autoritățile. Răspunsul lor a fost ridicarea restricțiilor.”

Efectele acestui tip de discurs se fac simțite și la nivel medical, nu doar la nivel politic. „Pe măsură ce este promovat discursul agresiv împotriva opiniilor medicale, scade și disponibilitatea medicilor să discute. Oamenii au fost încurajați să creadă că opinia lor subiectivă e la fel de valoroasă ca opinia obiectivă a unui om care și-a petrecut o viață luptând cu bolile”, remarcă dr. Jurma.

XS
SM
MD
LG