Linkuri accesibilitate

Democrația, în declin în Europa de Est. Atacuri puternice la statul de drept în 2020


POLONIA, 30 noiembrie 2020 - Un bărbat protestează împotriva politicilor prim-ministrului ungar Viktor Orban, cu ocazia întâlnirii lui Orban cu Premierul polonez Mateusz Morawiecki.
POLONIA, 30 noiembrie 2020 - Un bărbat protestează împotriva politicilor prim-ministrului ungar Viktor Orban, cu ocazia întâlnirii lui Orban cu Premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Oportunismul liderilor și al partidelor din Europa de Est și Asia Centrală corupe normele democrației, ducând la al 17-lea an consecutiv de declin general în raportul Națiunilor în Tranzit.

Noul raport al ONG-ului de cercetare Freedom House prezintă faptele care au dus la erodarea democrației liberale în favoarea autoritarismului. Printre problemele principale se numără eșecul politicienilor și al statelor de a adresa problemele societății, polarizarea politică și inegalitățile socioeconomice.

Raportul scoate în evidență faptul că democrația în Polonia și Ungaria s-a deteriorat enorm. Cele două regimuri se bazează unul pe celălalt pentru a se consolida: odată ce noi norme precum subminarea juridicului se creează într-una dintre țări și apoi se copiază în cealaltă, acestea devin mai „legitime”.

Polonia și Ungaria au distrus presa liberă, au îngenuncheat societatea civilă și au atacat populațiile minoritare și vulnerabile, conform Freedom House.

2020 nu a fost un an bun pentru reforme, relevă raportul. Energia acumulată de multe mișcări populare sau politice s-a pierdut între timp, iar portița de a schimba aceste sisteme corupte este pe cale să se închidă.

Ce spune raportul despre România

Conform măsurătorilor Freedom House, scorul democrației a scăzut semnificativ în România în ultimii patru ani. Scorul este bazat pe următorii factori, din perspectivă practică și nu teoretică: cât de democratic este sistemul de guvernare la nivel național și la nivel local, procesul electoral, puterea societății civile, libertatea presei, independența juridicului și corupția.

România a obținut, în acest raport, un scor de 4,39, ceea ce o pune în categoria democrațiilor semi-consolidate. Țara noastră, conform acestui scor, are alegeri destul de bune, dar are probleme cu drepturile politice și libertățile civile. Dacă scorul României va scădea în continuare sub pragul de 4 puncte, ar putea fi redefinită ca regim hibrid, în care instituțiile și procesul democratic sunt fragile.

Raportul Freedom House menționează România în special în legătură cu libertatea presei. Aceștia acuză guvernul român că, sub pretextul fondurilor de susținere în pandemie, a distribuit 40 de milioane de euro către organizațiile de presă în așa fel încât banii să ajungă la susținătorii guvernului. Această întărire a relațiilor clientelare a redus puterea jurnalismului independent.

Conținuturile raportului

Rusia: instabilitate și represiuni

  • Rusia a devenit, în timpul regimului Putin, din ce în ce mai autocrată. Cetățenii ruși sunt din ce în ce mai puțin toleranți față de acest lucru.
  • Pe măsură ce nemulțumirea rușilor crește, raportul prezice că Putin va considera orice dizidență a fi un pericol existențial. Kremlinul va continua să oprime pe oricine se opune președintelui. Lupta rușilor împotriva sistemului corupt va continua.

Impactul alegerilor

  • Țările nu cad de la statutul de democrații în cel de regimuri autoritare - multe țări din Europa răsăriteană ocupă nuanțele de gri dintre cele două capete ale spectrului. Acestea se cheamă regimuri hibride, unde liderii sunt provocați de existența alegerilor cât de cât competitive - nu neapărat libere sau corecte, dar nici complet false. Regimurile hibride pot fi aduse înapoi sub categoria democratică în parte prin prezența mare la vot a alegătorilor hotărâți să facă o schimbare.
  • Raportul recomandă să nu ne lăsăm păcăliți de campaniile „anti-corupție” - acestea pot conține elemente iliberale sau anti-democratice.

Rolul societății civile

  • În multe țări, societatea civilă a suplimentat eforturile insuficiente sau chiar lipsa de interes a organelor statului. Societatea civilă nu poate ține locul statului, avertizează Freedom House - nu acesta este rolul acestor organizații.
  • Cu toate acestea, societatea civilă este singurul lucru care ține unele regimuri hibride pe linia de plutire, fiind „un bastion împotriva autoritarismului”.

Importanța presei libere

  • Raportul Freedom House găsește că libertatea presei este încălcată aproape universal în Europa Centrală și de Est. Din ce în ce mai multe țări adoptă modelul ungar de oprimare legală și economică a presei care critică partidul la putere.
  • Jurnaliștii din Belarus și Rusia au fost arestați, agresați, li s-au revocat acreditările și li s-au blocat paginile web. În Rusia, jurnaliștii RFE/RL au fost incluși în legea agenților străini, prin care statul le monitorizează și reduce semnificativ activitatea.

Recomandările raportului

Raportul Freedom House conține și câteva sugestii pentru susținerea democrației în regimurile hibride și autoritare.

  • UE, SUA și aliații democratici trebuie să se alieze în combaterea autoritarismului și anti-democrației.
  • Trebuie susținute alegerile libere și corecte, observate imparțial. Trebuie combătută dezinformarea din jurul alegerilor.
  • Trebuie susținute organizațiile și persoanele care luptă pentru democrație.
  • Trebuie susținută presa liberă.
  • UE trebuie să folosească mai dur mecanismele legale și politice pe care le are la îndemână pentru a susține democrația în statele membre.
XS
SM
MD
LG