La slujbele din Săptămâna Patimilor și în mod special de Înviere, lăcașurile de cult devin neîncăpătoare pentru credincioși, care participă la ciclul liturgic specific slujbelor din Săptămâna Patimiilor (slujba Deniilor).
În tradiția ortodoxă, sărbătoarea este marcată de postul de 40 de zile, timp în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptamână din Postul Mare, Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Hristos în Ierusalim, și se încheie în Sâmbăta Mare.
Joia Mare reprezintă o zi importantă în Săptămâna Patimilor, când se vopsesc ouăle în culoarea roșie, ce semnifică sângele Mântuitorului. În zilele noastre ouăle se vopsesc și în alte culori, pentru ca masa de Paște să fie mai colorată. Ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea, iar gestul este însoțit de salutul „Hristos a Înviat!”, respectiv „Adevărat a Înviat!”.
În Joia Mare mai sunt prăznuite următoarele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să îl ucidă.
Vinerea Mare este destinată curățirii sufletești și se aceea credincioșii o petrec în post negru și rugăciune. Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, reprezentând o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși, simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când gospodinele gătesc mâncăruri tradiționale, fac curățenie și pregătesc hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere și în zilele de Paști.
În tradiția ortodoxă, sărbătoarea este marcată de postul de 40 de zile, timp în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptamână din Postul Mare, Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Hristos în Ierusalim, și se încheie în Sâmbăta Mare.
Joia Mare reprezintă o zi importantă în Săptămâna Patimilor, când se vopsesc ouăle în culoarea roșie, ce semnifică sângele Mântuitorului. În zilele noastre ouăle se vopsesc și în alte culori, pentru ca masa de Paște să fie mai colorată. Ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea, iar gestul este însoțit de salutul „Hristos a Înviat!”, respectiv „Adevărat a Înviat!”.
În Joia Mare mai sunt prăznuite următoarele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să îl ucidă.
Vinerea Mare este destinată curățirii sufletești și se aceea credincioșii o petrec în post negru și rugăciune. Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, reprezentând o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși, simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când gospodinele gătesc mâncăruri tradiționale, fac curățenie și pregătesc hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere și în zilele de Paști.
