Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Multimedia

10 Mai. Cine a fost Carol I, de ce este Regele Independenței și de ce a fost cenzurat de comuniști

Carol I de Hohenzollern a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor, 48 de ani. Cu un an mai mult decât Ștefan cel Mare. A fost singurul domnitor ales prin plebiscit (referendum), iar numele lui răspundea cererii românilor de a avea în frunte un principe occidental. 

Carol I a domnit între 1866 și 1914. A venit în România la cererea autorităților de la București, mai precis a Locotenenței Domnești. Alcătuită din conservatorul moldovean Lascăr Catargiu, liberalul muntean Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie, această regență conducea țara după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866. Domnitorul Unirii Principatelor devenise autoritar, se înconjurase de o camarilă coruptă și încerca să întemeieze o dinastie personală, ceea ce era contrar cererii românilor exprimate în Adunările Ad-Hoc din 1857-1858, de a avea în frunte un monarh constituțional din Europa Occidentală.

În momentul în care familia de Hohenzollern l-a primit la castelul de Sigmaringen pe trimisul român Ion C. Brătianu, revoluționar pașoptist și viitorul mare premier liberal, România se confrunta cu pericolul iminent al unei noi ocupații turcești și cu riscul de a vedea Unirea Principatelor desfăcută. Ea fusese recunoscută de puterea suzerană, Turcia, numai pentru domnia lui Cuza. Era vital ca la București să apară rapid un cap încoronat suficient de bine conectat cu Franța și Germania, așa încât Istanbulul să nu își permită să intervină. Armata Principatelor Unite era foarte restrânsă numeric.
Statuia lui Carol I așezată în fața clădirii Fundațiilor Regale a fost inaugurată în 1933 de regele Carol al II -lea. Ea a fost demolată din ordinul guvernului pro-sovietic Petru Groza, chiar în noaptea care a urmat abdicării forțate a Regelui Mihai, noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947. Fotografia este făcută din Palatul Regal de vis-a-vis, chiar din Sala Tronului. Foto: Elena Tănase
41 Statuia lui Carol I așezată în fața clădirii Fundațiilor Regale a fost inaugurată în 1933 de regele Carol al II -lea. Ea a fost demolată din ordinul guvernului pro-sovietic Petru Groza, chiar în noaptea care a urmat abdicării forțate a Regelui Mihai, noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947. Fotografia este făcută din Palatul Regal de vis-a-vis, chiar din Sala Tronului. Foto: Elena Tănase
Obținerea Independenței, Proclamarea Regatului și dezvoltarea economică accelerată au fost marile realizări ale domniei lui Carol I. În toată această ecuație, stabilitatea și echilibrul politic în confruntarea dintre cele două partide, liberalii și conservatorii, rămâneau însă esențiale. Era necesar ca Regele Carol I să își desemneze un moștenitor în condițiile în care cuplul regal nu avea copii. Unica lor fiică, Mărioara, se stinsese în 1874, la numai trei ani. Foto: Arhivele Naționale. 
42 Obținerea Independenței, Proclamarea Regatului și dezvoltarea economică accelerată au fost marile realizări ale domniei lui Carol I. În toată această ecuație, stabilitatea și echilibrul politic în confruntarea dintre cele două partide, liberalii și conservatorii, rămâneau însă esențiale. Era necesar ca Regele Carol I să își desemneze un moștenitor în condițiile în care cuplul regal nu avea copii. Unica lor fiică, Mărioara, se stinsese în 1874, la numai trei ani. Foto: Arhivele Naționale. 
Regele Carol I l-a desemnat principe moștenitor pe Ferdinand, nepotul său de frate. Aici, el și  Regina Elisabeta au avut disputa vieții lor. Elisabeta, romantică și profund îndrăgoistită de România, a încurajat idila dintre domnișoara ei de onoare, Elena Văcărescu, și principele de Coroană, Ferdinand. Când au mers la Rege să ceară aprobare pentru căsătorie, a izbucnit scandalul. Căsătoria cu o româncă însemna periclitarea acordului acceptat de Carol I atunci când i s-a oferit Coroana României, anume să întemeieze o dinastie occidentală. Premierul Lascăr Catargiu i-a spus limpede: „Aiasta nu se poate, Majestate!”. Afacerea de amor s-a încheiat prin trimiterea lui Ferdinand la training militar intensiv în Germania și exilarea Elisabetei pentru doi ani, la Veneția. În familie, subiectul a devenit tabu. În fotografie, Regina Elisabeta și domnișoara ei de onoare Elena Văcărescu. Arhivele Naționale.   
43 Regele Carol I l-a desemnat principe moștenitor pe Ferdinand, nepotul său de frate. Aici, el și  Regina Elisabeta au avut disputa vieții lor. Elisabeta, romantică și profund îndrăgoistită de România, a încurajat idila dintre domnișoara ei de onoare, Elena Văcărescu, și principele de Coroană, Ferdinand. Când au mers la Rege să ceară aprobare pentru căsătorie, a izbucnit scandalul. Căsătoria cu o româncă însemna periclitarea acordului acceptat de Carol I atunci când i s-a oferit Coroana României, anume să întemeieze o dinastie occidentală. Premierul Lascăr Catargiu i-a spus limpede: „Aiasta nu se poate, Majestate!”. Afacerea de amor s-a încheiat prin trimiterea lui Ferdinand la training militar intensiv în Germania și exilarea Elisabetei pentru doi ani, la Veneția. În familie, subiectul a devenit tabu. În fotografie, Regina Elisabeta și domnișoara ei de onoare Elena Văcărescu. Arhivele Naționale. 
 
Așa cum s-a întâmplat cu propria căsătorie, și căsătoria principelui de coroană, Ferdinand a fost aranjată. De această dată, Regele Carol I înregistrează o victorie strategică absolută pentru că prințesa aleasă să devină viitoarea regină a României este Maria de Edinburg, nepoata de fiu a Reginei Victoria a Marii Britanii. Aranjamentul a fost făcut prin mama ei, fiică de țar și prințesă germană și spre dezamăgirea tatălui, care ar fi vrut o partidă mai bună. Englezoaica Maria va deveni marea Regină a Unirii din 1918. În imagine, o litografie de la nunta Mariei cu Ferdinand din ianuarie 1891, la castelul Sigmaringen. Arhivele Naționale. 
44 Așa cum s-a întâmplat cu propria căsătorie, și căsătoria principelui de coroană, Ferdinand a fost aranjată. De această dată, Regele Carol I înregistrează o victorie strategică absolută pentru că prințesa aleasă să devină viitoarea regină a României este Maria de Edinburg, nepoata de fiu a Reginei Victoria a Marii Britanii. Aranjamentul a fost făcut prin mama ei, fiică de țar și prințesă germană și spre dezamăgirea tatălui, care ar fi vrut o partidă mai bună. Englezoaica Maria va deveni marea Regină a Unirii din 1918. În imagine, o litografie de la nunta Mariei cu Ferdinand din ianuarie 1891, la castelul Sigmaringen. Arhivele Naționale. 
Căsătoria moștenitorului României cu Maria de Edinburg a fost o știre difuzată în toată Europa. Aici portretul celor doi miri în „llustrated London”. Arhivele Naționale. 
45 Căsătoria moștenitorului României cu Maria de Edinburg a fost o știre difuzată în toată Europa. Aici portretul celor doi miri în „llustrated London”. Arhivele Naționale. 
Ferdinand și Maria au avut șase copii. Primul, Carol, s-a născut la 15 octombrie 1893. Au urmat Elisabeta, Mărioara, Nicolae, lleana și Mircea. Aici, familia regală în jurul anului 1900, înainte de nașterea ultimilor doi copii. Așa cum despre Regina Victoria a Marii Britanii se spunea că este bunica Europei, Regina Maria a devenit „soacra Balcanilor”. Elisabeta s-a căsătorit cu George al Greciei, iar Mărioara/Mignon cu regele Yugoslaviei, Alexandru I. Din nefericire, Regele Independenței, Carol I  și familia sa au fost cu desăvârșire sterși din manuale în comunism. Când, după 1989, a apărut șansa reconectării la Occident, românii nu își cunoșteau istoria adevărată, nu știau cum funcționează pluralismul și mulți au crezut că nu se mai poate salva nimic și au părăsit țara. Așa că masa critică pentru o a doua mare modernizare a României s-a format greu. S-a format oare?    Foto: Arhivele Naționale. 
46 Ferdinand și Maria au avut șase copii. Primul, Carol, s-a născut la 15 octombrie 1893. Au urmat Elisabeta, Mărioara, Nicolae, lleana și Mircea. Aici, familia regală în jurul anului 1900, înainte de nașterea ultimilor doi copii. Așa cum despre Regina Victoria a Marii Britanii se spunea că este bunica Europei, Regina Maria a devenit „soacra Balcanilor”. Elisabeta s-a căsătorit cu George al Greciei, iar Mărioara/Mignon cu regele Yugoslaviei, Alexandru I.

Din nefericire, Regele Independenței, Carol I  și familia sa au fost cu desăvârșire sterși din manuale în comunism. Când, după 1989, a apărut șansa reconectării la Occident, românii nu își cunoșteau istoria adevărată, nu știau cum funcționează pluralismul și mulți au crezut că nu se mai poate salva nimic și au părăsit țara. Așa că masa critică pentru o a doua mare modernizare a României s-a format greu. S-a format oare?  

 Foto: Arhivele Naționale. 
În toată epoca lui Carol I și după, parada de Ziua Națioanală, 10 Mai, se ținea pe Calea Victoriei. Sărbotoarea avea o triplă semnificație: venirea lui Carol I, deci Ziua Dinastiei, declarația de înlăturare a suzeranității turcești, deci Ziua Independenței și Proclamarea Regatului, integrarea României în Europa monarhică.  De pe Calea Victoriei, parada trecea apoi prin fața Universității și a celor patru statui. Familia Regală era așezată întotdeauna lângă statuia lui Mihai Viteazul, un gest simbolic menit să arate că proiectul de țară al familiei Hohenzollern se va încheia abia numai prin Unirea cu Transilvania. Foto: Arhivele Naționale. 
47 În toată epoca lui Carol I și după, parada de Ziua Națioanală, 10 Mai, se ținea pe Calea Victoriei. Sărbotoarea avea o triplă semnificație: venirea lui Carol I, deci Ziua Dinastiei, declarația de înlăturare a suzeranității turcești, deci Ziua Independenței și Proclamarea Regatului, integrarea României în Europa monarhică. 
De pe Calea Victoriei, parada trecea apoi prin fața Universității și a celor patru statui. Familia Regală era așezată întotdeauna lângă statuia lui Mihai Viteazul, un gest simbolic menit să arate că proiectul de țară al familiei Hohenzollern se va încheia abia numai prin Unirea cu Transilvania. Foto: Arhivele Naționale. 
Ca să pună România la adăpost de Rusia, Carol I a semnat tratate cu Austro-Ungaria și Germania. Ele au devenit însă problematice pe măsură ce se apropia proiectul unirii cu Transilvania și, mai ales, după crearea Antantei, alianța dintre Anglia, Franța și Rusia. La izbucnirea primului război mondial, Carol I a dorit intrarea în război alături de Viena și Berlin. După 48 de ani de domnie, Consiliul de Coroană i-a spus „Nu!” și a votat neutralitatea.  Prințesa moștenitoare, mamă a șase copii, personaj cheie, voia război alături de Anglia, la fel ca majoritatea românilor educați tot grație lui Carol I să își dorească Transilvania.  Regele se opunea din realism. Știa forța armatei germane, lipsurile celei românești, se temea de Rusia.  S-a stins la 10 octombrie 1914, dar după ce i-a dat mână liberă premierului Ionel Brătianu, fiul celui cu care câștigase Independența, să negocieze cu țarul asocierea României la Antanta.  &
48 Ca să pună România la adăpost de Rusia, Carol I a semnat tratate cu Austro-Ungaria și Germania. Ele au devenit însă problematice pe măsură ce se apropia proiectul unirii cu Transilvania și, mai ales, după crearea Antantei, alianța dintre Anglia, Franța și Rusia. La izbucnirea primului război mondial, Carol I a dorit intrarea în război alături de Viena și Berlin. După 48 de ani de domnie, Consiliul de Coroană i-a spus „Nu!” și a votat neutralitatea. 
Prințesa moștenitoare, mamă a șase copii, personaj cheie, voia război alături de Anglia, la fel ca majoritatea românilor educați tot grație lui Carol I să își dorească Transilvania. 
Regele se opunea din realism. Știa forța armatei germane, lipsurile celei românești, se temea de Rusia. 
S-a stins la 10 octombrie 1914, dar după ce i-a dat mână liberă premierului Ionel Brătianu, fiul celui cu care câștigase Independența, să negocieze cu țarul asocierea României la Antanta. 

&
După moartea Regelui Carol I, Regina Elisabeta s-a retras definitiv la mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde fusese înmormîntat soțul. I-a supraviețuit numai doi ani. Locul fusese ales demult. Carol, abia sosit în țară, făcuse una dintre primele sale donații pentru reparația bisericii care stătea să cadă. Ulterior, Curtea de Argeș a fost restaurată din temelii.  De ce a ales Regele Carol I Curtea de Argeș ca loc de mormânt? Pentru că a fost ridicată de Neagoe Basarab, urmașul legendarului Negru Vodă, întemeietorul Țării Românești. Voia să fie numărat printre români. Moștenitorului său la tron i s-a interzis numele de Hohenzollern după ce la 14/28 august 1916, Regele Ferdinand a intrat în război împotriva Germaniei și Austro-Ungariei pentru Transilvania. Atunci a primit familia regală numele „de România”.  De aceea, Regele Mihai, strănepotul de unchi și nepotul Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, nu a purtat niciodată alt nume. 
49 După moartea Regelui Carol I, Regina Elisabeta s-a retras definitiv la mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde fusese înmormîntat soțul. I-a supraviețuit numai doi ani. Locul fusese ales demult. Carol, abia sosit în țară, făcuse una dintre primele sale donații pentru reparația bisericii care stătea să cadă. Ulterior, Curtea de Argeș a fost restaurată din temelii. 
De ce a ales Regele Carol I Curtea de Argeș ca loc de mormânt? Pentru că a fost ridicată de Neagoe Basarab, urmașul legendarului Negru Vodă, întemeietorul Țării Românești. Voia să fie numărat printre români.
Moștenitorului său la tron i s-a interzis numele de Hohenzollern după ce la 14/28 august 1916, Regele Ferdinand a intrat în război împotriva Germaniei și Austro-Ungariei pentru Transilvania. Atunci a primit familia regală numele „de România”. 
De aceea, Regele Mihai, strănepotul de unchi și nepotul Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, nu a purtat niciodată alt nume. 
16x9 Image

Elena Vijulie Tănase

E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

​
XS
SM
MD
LG