Rechizitoriul făcut printre rânduri de patriarh episcopului Teodosie este inserat într-un răspuns oficial pe care Patriarhia Română l-a trimis Arhiepiscopiei Tomisului acum o lună.
Documentul – publicat „pe surse” de G4 Media, a cărui autenticitate a fost confirmată pentru Europa Liberă de către reprezentanții Patriarhiei, este în fapt un răspuns al autorității centrale a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) la solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a fi transformată în mitropolie.
Pe 18 februarie, eparhia de la malul mării a solicitat „repunerea Mitropoliei Tomisului la locul de drept fundamentat chiar de izvoarele istoriei”. Dincolo de argumentele ecumenice invocate de Patriarhie în documentul prin care solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului este respinsă, adresa conține și o serie de critici dure al căror destinatar este – chiar dacă nu este menționat explicit – ÎPS Teodosie.
„Solicitarea transmisă la Patriarhia Română de către Arhiepiscopia Tomisului este insuficient argumentată, deoarece ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de mitropolie nu constituie o necesitate misionară, actuală, ci mai degrabă o ambiție personală a Chiriarhului său (P.S Teodosie)”, se menționează în documentul întocmit „din încredințarea PF Daniel”.
Patriarhia invocă faptul că, în prezent, Tomisul nu poate deveni mitropolie deoarece nu are nicio eparhie sufraganată (subordonată), în condițiile în care, în trecut, Mitropolia Tomisului avea în subordine 14 eparhii. Documentul mai arată că „în mod frecvent”, Arhiepiscopia Tomisului creează notă discordantă și sfidează dispozițiile Patriarhiei.
Sunt exemplificate ca fiind încălcate „adesea” hotârâri ale Sfântului Sinod prin: hirotonia unor teologi din alte eparhii, fără ca aceștia să fi prezentat documentele de ieșire canonică din eparhia de care aparțin; admiterea la doctorat a unor candidați cu note sub 8,50; primirea preoților și monahilor din alte eparhii fără acordul chiriarhului eparhiilor respective.
Patriarhia mai vorbește despre o evidență referitoare la „problemele de natură administrativă, economică, de disciplină canonică și educațională” ale Arhiepiscopiei Tomisului, pe care instituția centrală a BOR o ține. Sunt exemplificate „inițiativele și acțiunile desfășurate în Arhiepiscopia Tomisului în perioada pandemiei”, despre care Patriarhia menționează că au creat discuții aprinse în media și au „adus deservicii de imagine Bisericii Ortodoxe Române”.
„Mai ales că ele au fost însoțile de o atitudine provocatoare, de lipsă de tact pastoral și de comunicarea deficitară cu autoritatea bisericească superioară, fapt care exprimă un duh de indisciplină și de răzvrătire”.
O acuzație gravă adusă prin același document binecuvântat de patriarhul Daniel e că la Școala Doctorală a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Ovidius ar exista „mari probleme”: teze plagiate, teze conduse de persoane care nu au legătură cu disciplina ș.a.
„Un alt aspect negativ în relație cu Patriarhia este acela că Arhiepiscopia Tomisului are mari datorii financiare față de Patriarhia Română, pe care nu le-a achitat, deși au fost trimise mai multe notificări de plată”, se mai arată în document, prin care eparhia de la malul mării e amenințată cu sancțiuni disciplinare.
Biserica își asumă acuzațiile
Mustrarea pe care Teodosie o primește de la vârful BOR vine după o lungă listă de controverse pe care acesta le-a provocat în ultima perioadă. Ierarhul de la Constanța s-a remarcat prin ieșirile sale publice împotriva restricțiilor impuse pe fondul pandemiei, iar recent a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru o serie de declarații referitoare la femei.
Dincolo de aceste ieșiri reprobabile, Teodosie are în spate un bagaj de controverse: colaborator al Securității confirmat de instanță, judecat în dosare ale DNA, acuzat prin anchete jurnalistice că ar pretinde mită pentru a oferi posturi de preot.
De ce, așadar, abia acum această delimitare a patriarhului de Teodosie? Și de ce rechizitoriul îi este făcut episcopulului doar pe cale instituțională – deci restrânsă, și nu public, având în vedere că unele acțiuni controversate ale episcopului au atins interesul public?
Solicitat de Europa Liberă să precizeze dacă Patriarhia își asumă și public reproșurile adresate Arhiepiscopiei Tomisului, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt BOR, ne-a precizat: „Este vorba de un răspuns oficial, perfect justificat, ferm și necesar. El era/ este un răspuns intern foarte limpede la o solicitare lipsită de orice justificare.”
„Biserica nu e Parlament”
Eseistul Toader Paleologu arată, într-un comentariu făcut pentru Europa Liberă pe acest subiect, că modul în care Sfântul Sinod și patriarhul au ales să îi transmită lui Teodosie ceea ce el numește niște „observații de bun simț” arată că șefii instituției urmăresc să păstreze unitatea Bisericii.
„E un lucru pe care trebuie să îl înțelegem. Biserica nu e un Parlament, în care se confruntă poziții adverse. Unitatea este esențială. Eu înțeleg acest demers, înțeleg că este vorba de o atenționare frățească, să spun așa. Și nu e prima. Pentru cine are ochi să vadă și urechi să audă era cât se poate de limpede că patriarhul – și nu numai – majoritatea covârșitoarea a membrilor Sinodului aveau această poziție, considerau că anumite atitudini ale ÎPS Teodosie făceau rău Bisericii”, ne-a spus Paleologu.
Acesta e de părere că scrisoarea arată că șefii BOR „gândeau în acest mod” de mai multă vreme, iar modul în care a fost realizată comunicarea, pe un „ton măsurat și obiectiv” este „excelentă”.
„Cred că era foarte necesar să avem această clarificare”, a completat Paleologu.
Teologul Teodor Baconschi consideră și el că modul în care Sfântul Sinod i-a răspuns lui Teodosie a fost unul corect, fiind vorba de o replică la solicitarea ÎPS Teodosie de a deveni mitropolit.
„BOR are un Statut care stabilește comunicarea dintre părțile sale componente. Prin scrisoarea sinodală, destinatarul știe că se află dinaintea unor enunțuri oficial asumate de organul conducător al BOR. Dacă s-ar fi folosit orice alt canal de comunicare, cuprinsul scrisorii - nu tocmai plăcut, dar perfect obiectiv - ar fi putut fi, la o adică, ignorat. Așa însă, mesajul de la «centru» capătă semnificația unui mandat imperativ”, ne-a spus Baconschi.
Despre dorința ierarhului din Constanța de a deveni mitropolit, Baconschi spune că este o „pretenție neavenită”. „O lecție complexă, pentru un ierarh care a profitat de pandemie pentru a face tot soiuri de valuri. Sunt convins că destinatarul va renunța la pretențiile sale și că va reflecta cu seriozitate la căile cele mai scurte pentru îndreptarea lacunelor și a practicilor discutabile din eparhia sa, care se află, de altfel, în componența Mitropoliei Ungrovlahiei, așadar sub ascultarea canonică a Preafericitului Patriarh Daniel, care este Întâistătător al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei”.
Despre intenția de a menține unitatea în cadrul BOR, inclusiv pentru a evita o eventuală schismă provocată de Teodosie, ne-a vorbit și un alt teolog, care a dorit să își păstreze anonimatul. „Exista riscul ca ÎPS Teodosie să se despartă din BOR și să își creeze propria Biserică. Asta nu ar fi făcut decât să creeze și mai multă tulburare în rândul credincioșilor. Cred că patriahul a procedat corect”, ne-a spus acesta.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere și de la Teodosie, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, pr. Eugen Tănăsescu. Până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.
