În 2015, Liviu Dragnea, ministrul al Dezvoltării la acel moment, anunța că România va avea până în 2023 un cadastru general. Altfel spus, orice petic de pământ și orice construcție urmau să aibă carte funciară. Banii veneau de la Comisia Europeană, dar mare parte din fonduri erau de la bugetul de stat. Investiția totală de peste 1,2 miliarde de euro era necesară pentru ca România să nu mai fie singurul stat european fără cadastru.

• Cu cele 265 de milioane de euro venite de la bugetul UE și cele 900 de milioane de euro alocate de la bugetul public, Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) trebuie să termine până în 2023 cadastrarea întregii Românii.
• După șase ani de la startul programului, România are cadastru pe aproape 45% față de 18% cât era în 2015. Numai 110 comune au fost cadastrate în totalitate. Mai rămân lucrări în 3.064 de localități.
• Reprezentanții agenției consideră că încă se poate cadastra întreaga Românie până în 2023. Argumentul este că în peste 600 de localități se lucrează deja ori s-au organizat licitații pentru lucrările de specialitate.
• Dacă activitățile de măsurare nu vor fi finalizate până în 2023, România riscă să înapoieze la UE sumele cheltuite din fonduri europene de 265 de milioane de euro pe care le-a avut la dispoziție.
• 200 de milioane de euro din fonduri publice autohtone și 25 de milioane de euro din alocări de la Bruxelles au fost cheltuite efectiv până acum. Mare parte din aceste sume au ajuns la firme de casă.

Prin Ordonanța Ministerului Justiției de la Viena din 28 decembrie 1849 apăreau pentru prima dată pe teritoriul României de astăzi cărțile funciare. Aceste documente erau întocmite în Transilvania. Autoritățile habsburgice urmăreau identificarea la fața locului a averii fiecărui proprietar, ca bază de impozitare, mai târziu și ca bază a sistemului de vot.

Carol I, apoi Carol al II-lea și Regele Mihai au inițiat proceduri prin care urma să se realizeze cadastru și în restul regiunilor. Regimul comunist a oprit acest elan. Proprietatea privată era un element neglijabil, iar administrarea celei colective se făcea centralizat.

Așa se face, că România a intrat în mileniul trei cu o suprafață de numai 18% înregistrată, cartografiată, înscrisă în cărțile funciare. Numai 18% din teritoriul țării are cadastru. Mare parte dintre proprietățile cu documente de cadastru provin din Ardeal și, cel mult, București. Însă și aici, lista proprietăților fără carte funciară este lungă.

La aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a căpătat statutul de singurul stat fără cadastru general din spațiul comunitar. Vecinii din Bulgaria și-au finalizat în primii 25 de ani de după îndepărtarea comunismului, cadastrul general printr-un program finanțat extern.

În urmă cu șase ani, doar șapte unități administrativ-teritoriale (UAT) din România aveau cadastrul general finalizat integral și cărți funciare deschise pentru toate proprietățile. Aceasta în urma unui proiect finanțat european menit să cadastreze 44 de localități, proiect denumir „CESAR”. Dat fiind raportul de 7 din 44, programul a fost un eșec, așa cum reiese din datele oferite de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție în subordinea Ministerului Dezvoltării.

POVESTEA PROGRAMULUI NAȚIONAL DE CADASTRARE

Prezentarea din 2015

Pe 30 aprilie 2015, Ministerul Dezvoltării anunța un proiect care urma să rezolve problema lipsei cărților funciare în România. Liviu Dragnea, ministrul de resort, lansa Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Fostul șef al PSD promitea atunci că în luna mai 2015 va începe programul care prevede ca până în 2023 realizarea gratuită a planurilor cadastrale ale tuturor imobilelor, deschiderea cărților funciare, precum și acordarea certificatelor de moștenitor pentru succesiune nedezbătute.

„Obiectivul principal al Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) este de a înregistra gratuit toate imobilele, respectiv toate terenurile şi clădirile din România, inclusiv apartamentele, în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară. Programul este finanțat din trei surse, două surse principale, veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru, în cuantum de peste patru miliarde de lei (900 de milioane de euro - n.r.), și fonduri externe nerambursabile prin Programul Operațional Regional, în cuantum de peste 300 de milioane de euro”, a precizat - pe 30 aprilie 2015 - Liviu Dragnea. Fondurile europene de 300 de milioane de euro erau de fapt 265 de milionae, restul fiind contribuția României.

Programul avea astfel un buget total de 1,165 miliarde de euro sau 1.165 de milioane de euro. Numai pentru ultimele luni ale lui 2015 erau prevăzute a intra în Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 147 de unități administrativ teritoriale (UAT), bugetul alocat fiind de 158 de milioane de lei.

Ministerul Dezvoltării estima la acel moment că în România ar fi de înregistrat în jur de 40 de milioane de cărți funciare. „Și aici vorbim de imobile, terenuri, clădiri, apartamente, tot ceea ce înseamnă imobil, din care 20% se află în mediul urban, iar cea

mai mare parte, restul de 80%, în mediul rural. Astăzi, din cele 40 de milioane de imobile existente în România, circa 7,4 milioane sunt înregistrate în evidențele de cadastru, ceea ce reprezintă puțin peste 18% din total. Jumătate din acestea, circa 3,6 milioane se află în mediul urban, iar diferența în mediul rural”, mai declara atunci Liviu Dragnea.

De ce e util cadastrul

Realizarea cadastrării pentru un teren, construcție de orice fel sau pentru o casă duce la

intabularea proprietății, așa cum este terminologia din domeniu. „După ce s-a intabulat un bun imobil, proprietarul primește o carte funciară care îi certifică faptul că deține respectivul teren, care este dimensiunea sa și unde este localizat”, ne explica Adrian Pantiș, specialist în domeniu.

„Până în 1989, chiar și după, românii erau obișnuiți să dețină undeva acasă un document care le atesta dreptul la proprietate asupra unui teren al părinților. Știau în mare, unde e acel teren. În cazul apartamentelor, oamenii aveau, unii încă mai au, doar un contract în care scrie că au cumpărat locuința care le-a fost repartizată în perioada comunistă. Ceea ce nu e îndeajuns în foarte multe situații”, ne mai explică acesta.

Lipsa unei intabulări înseamnă imobilul (terenul sau construcția) nu are setul actelor de proprietate complete și nu poate fi vândut, cumpărat sau disponibil pentru alte operațiuni privind dreptul de proprietate al acestuia. (dreptul de proprietate, superficie, uzufruct, dreptul de uz, abitaţie, servitute, administrare, concesiune, folosinţă și drepturile reale de garanție).

În cazul terenurilor agricole, terenurile fără cadastru nu pot accesa fonduri europene sau nu pot fi introduse în procedura de creditare bancară, pentru că instituțiile de acest gen nu recunosc proprietățile care nu sunt intabulate.

Care este situația după 6 (șase) ani

După șase ani și o lună de la acel moment, România nu mai are doar șapte localități cadastrate în totalitate. Are 110 în plus, așa cum reiese din datele puse la dispoziție de ANCPI. Cu totul, 117.

În plus, numărul imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară gestionat de ANCPI era, în luna mai 2021, de 17.659.384, din totalul estimat de 40.000.000 de imobile, reprezentând 44,15%.

„Din cele 17.659.384 de imobile situate atât în intravilan, cât și extravilan, 4.052.176 au fost cadastrate ca urmare a lucrărilor de înregistrare sistematică, restul de imobile înscrise provenind din înregistrările realizate la cererea solicitanților, așa numita înregistrare sporadică”, au precizat reprezentanții Agenției Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În România, există 3.181 de unități administrativ teritoriale (UAT, adică orașe și comune), dar cadastrarea gratuită este finalizată integral doar în 110, din 29 de județe.

POVESTEA RATEURILOR

De ce s-a întârziat

Reprezentanți ai ANCPI, primari, foști miniștri, funcționari în Ministerul Dezvoltării, dar și reprezentanți ai ONG-urilor care au monitorizat proiectul ne-au explicat câteva din motivele care au făcut ca după șase ani doar 110 localități să aibă cadastru general.

• Înainte de programul național de mare cadastrare a fost Programul „CESAR”, prin care Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a alocat ANCPI o sumă de 44 de milioane de lei pentru a se realiza cadastru în 44 de localități. În final, s-a realizat cadastru doar în șapte.
• Programul național de cadastrare a pornit chiar pe scheletului proiectului eșuat denumit CESAR. ANCPI a dorit ca firmele sau asociațiile câștigătoare să ofere suprafețe mari care să fie cadastrate în urma licitațiilor.
• Reprezentanții ANCPI și-au dat seama că firmele abia reușesc să asocieze 5-6 comune la lucrările de cadastrare și nu pot primi contracte ca să realizeze lucrări de carte funciară în sute de localități, așa cum se preconiza. După multă energie și timp pierdut, s-a renunțat la această formă de organizare.
• ANCPI mută proiectul în curtea primarilor. Altfel spus, agenția dă banii, dar primarii trebuie să facă proiecte, să organizeze licitații pentru cadastrare. Este momentul în care programul național de cadastru a intrat într-un unghi mort.

Explicațiile

Rákosi-Seiwarth Ildikó este actualul președinte al ANCPI. Acesta, dar și mulți alți reprezentanți ai agenției, consideră că o bună parte din întârzieri sunt cauzate de pandemie, dar și de mai vechea lipsă de implicare a primarilor.

„Situația generată de pandemia de Covid-19 a determinat unele firme de cadastru să încetinească ritmul lucrărilor. Potrivit prevederilor contractuale exista riscul ca, odată depășite termenele stabilite, aceste firme să nu încaseze banii pentru măsurătorile realizate. Practic, în cazul acestora, ar fi trebuit semnate alte contracte pentru continuarea lucrărilor, ceea ce ar fi însemnat stagnare, deci mult timp pierdut”, explica Laurențiu Alexandru Blaga, fostul președinte al instituției.

Mai exact, președintele ANCPI punctează faptul că pandemia a întârziat și mai mult unele lucrări din cauza restricțiile de mișcare ceea ce a făcut ca multe termene din contractele încheiate de agenție să nu mai fie respectate. Pentru multe dintre aceste cazuri s-au găsit soluții pentru ca procedura să nu fie reluată.

De partea cealaltă, primarii se plâng de modul de organizare al programului, dar și de lipsa de pregătire a experților în cadastru care sunt atestați de ANCPI. Spre exemplu, Primăria Tugheș, județul Harghita, a reclamat zeci de cărți funciare greșite realizate chiar prin proiectul coordonat de la București.

Gratuit, doar pe hârtie

O altă problemă practică a fost că programul gratuit nu a fost tocmai gratuit. Deși onorariile experților și taxele notariale erau plătite de ANCPI, mulți fermieri s-au plâns că li s-a cerut bani. „Au fost astfel de situații, nu foarte multe, dar au fost. Experți sau notari au cerut taxe de la oameni, pentru că astfel au sperat să ia și de la ei, și de la stat. Nu am avut ce să facem. Programul precizează clar că totul este decontat de la stat, dar nu s-a precizat nimic în proiect legat de posibilitatea ca experții sau notarii să ceară și ei onorarii”, ne-a precizat unul dintre directorii ANCPI.

În mai multe comune din județul Alba, fermierilor li s-a solicitat să achite 200 de lei/hectar pentru cadastrarea terenului agricol, motivația fiind că această lucrare ar include cheltuieli suplimentare care nu sunt acoperite de suma oferită de Guvernul României. Reprezentanți ai Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România au făcut mai multe sesizări la ANCPI, plângeri rămase fără vreun rezultat.

Pielești, una dintre cele 110 de localități cadastrate integral

Proprietarii a peste 14.000 de imobile din comuna Pielești, județul Dolj, au primit anul acesta, cărțile funciare.

Înregistrarea sistematică a proprietăților în evidențele de cadastru și carte funciară a început în anul 2019 și a vizat o suprafață totală de 6.568,34 de hectare. Lucrările de cadastru general au fost finanțate din bani europeni, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

În prezent, din totalul de 111 de UAT-uri din județul Dolj, șase sunt cadastrate integral (Drănic, Mischii, Goicea, Coțofenii din Dos, Brădești, Pielești), iar în alte 64 se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în cadrul PNCCF, atât la nivel de UAT cât și pe sectoare cadastrale.

POVESTEA BANILOR

Pe urmele contractelor

Din 2019, după ce ANCPI a observat în sfârșit că primarii nu se înghesuie să realizeze cadastrarea, agenția a început din nou să organizeze licitații de zeci de milioane de lei. În acest an, agenția a desemnat câștigătorii în trei contracte de peste 30 de milioane de lei.

Din datele consultate de Europa Liberă, reiese că din 2019 și până acum firmele care au câștigat cele mai importante contracte de cadastrare sunt:

• Procad SRL din Timișoara, județul Timiș

Cosmin Alin Popescu și Ion Miron sunt acționarii firmei, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro. Cosmin Alin Popescu este cadru didactic și fost decan Facultatea de Agricultură a Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. El este actual membru in consiliul de conducere al Facultății de Agricultură din această universitate.

Popescu a fost din anul anul 2006 și până în 2017 asociat în firma Greenland cu Marius Arthur Ursu, fostul director general al ANCPI, actual șef al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș.

Ion Miron este fratele lui Nicolai Miron, un afacerist controversat și un apropiat al PSD Timiș, dar mai ales al fostului șef al organizației, ex-premierul, Sorin Grindeanu. În acte, societatea a fost înființată de Cosmin Alin Popescu și soția sa. În anul 2012, soția lui Popescu iese din firmă și intră Ion Miron. În aceeași perioadă, Ursu ajunge chiar șeful ANCPI.

• Geomatics Integrated Services SRL din Sectorul 1, București

Societatea îi are acționari pe Mihai Ianciu și Mihai Răzvan Toader. Mihai Ianciu este director al Diviziei IT&C din UTI Systems, unul dintre cei mai importanți oameni din influenta compania UTI Group. Relațiile cu acestă companie sunt intermediate și de Alexandra Ramona Sima, director la Geomatics. Acesta a lucrat și ea la UTI până în 2018.

• Promoter M & G SRL din județul Timiș

Este o firmă care o are ca acționar și administrator pe Georgeta Pisoi. Societatea a a fost înființată în 2000 de Adrian-Zeno Galiciu și Ovidiu George Mihalache. Georgeta Pisoi este mătușa lui Adrian-Zeno Galiciu. El este un fost şeful Serviciului Topografic din direcția regională a Companiei de Autostrăzi. Adrian-Zeno Galiciu este un apropiat al lui Marius Arthur Ursu, conform surselor Europa Liberă.

• Geosilva SRL din județul Iași

Firmă deținută de Constantin Ciprian Săvescu, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

• EKD Software SRL

Săvescu este și co-acționar în acestă societate. El îl are partener în EKD Software pe Marius Cătălin Petrișor. Acesta din urmă ar fi rudă cu Manuela Petrișor, director economic la OCPI Bacău, județul unde se află și localitățile care vor fi cadastrate.

• Komora Engineering SRL din județul Călărași

Firma îl are ca acționar unic și administrator pe Cosmin Alexandru Dragomir. El este fiul lui Viorica M. Dragomir, aceasta a fost până în 2016 angajată a OCPI Călărași și a deținut și funcția de director cu delegație în anul 2016, a OCPI Călărași.

• Ingeo Proiect SRL din Sectorul 1, București

Societatea are patru acționari: firma MGGP SA -55% din Tarnow (Polonia) și persoanele fizice Teodor Iulian Cristea -15%, Dragoș Mihăilă - 15%, Radu Iordache - 15%.

Firma folosește resurse umane și dotări care au aparținut societății Theotop din București.

• Theotop SRL din București

Theotop SRL este deținută de președintele Asociației Patronale de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, Valeriu Manolache, fost membru în Consiliul de Administrație al ANCPI. El este asociat în această societate cu Teofan Manolache.

O altă societate la care Manolache este vicepreședinte și administrator este Infoplan International SRL, profilată tot pe activități cadastrale.

Theotop este o firmă abonată la contracte de cadastrare cu ANCPI, contracte pe care le obținea de obicei în asociere cu Romair Consulting.

• Megagis SRL din Târgoviște, județul Dâmbovița

Firma are trei acționari, este vorba de Romeo Nicolae Duicu - 70%, Corneliu Staver - 15% și Ramona Elena Pupezescu - 15%.

Corneliu Staver a lucrat pentru Ionuț Săvoiu, fost deputat și șef al ANCPI, în compania Blom Romania. În anii ’90, director adjunct în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Săvoiu a mai fost, până în 2019 și administrator în cadrul Consiliului Județean Dâmbovița.

• Agroimobiliara SRL din județul Brăila

Societatea are un singur acționar, este vorba de Constanța Drăgan. Carmen (Suruianu) Ciurea este administratorul societății. Constanța Drăgan este soția lui Constantin Petrică Drăgan, director OCPI Brăila.

• Nextcad Surveying SRL din județul Galați

Firma are tot un acționar, pe Nona Silistru. Aceasta și Iulian Georgescu sunt și administratori. Georgescu este un fost angajat la Biroul de Înregistrare Sistematică din cadrul OCPI Galați. El este fiul lui Nona Silistru si ea șef de birou la Prefectură.

• Car Top SRL din județul Neamț

Societatea are un singur acționar este vorba de Cristian Constantin Cucoară. El și Ion Cucoară sunt administratorii societății.

La înființare, firma îi avea ca acționari pe Ion și Elena Cucoară. Cristian Cucoară a vrut în 2014 să ajungă șef la OCPI Constanța, dar nu a luat examenulpentru obținerea funcției respective. El este fratele lui Ion Cătălin Cucoară, expert DNA tot în probleme de cadastrare și evaluare terenuri. Numele său apare, de exemplu, în procesul în care Radu Mazăre a fost condamnat pentru retrocedarea ilegală a unor plaje din Constanta.

• Topo HANS Impex SRL din Sector 1, București

Firma este deținută de partenerii Mihai Alexandru Hruza - 50% și Viorica Hruza, restul de 50%. Aceștia s-ar înrudi cu o Mădălina Hruza, angajată la OCPI București.

• Geo Cart SRL din Sectorul 1, București

Societatea îi are ca acționari pe Sorin Negru - 90 %, Daniela Rebican - 5 % și Raluca Ortansa Iacob - 5%.

• Geo-Topo SRL din Tulcea

Firma are doi co-acționari, este vorba de Cătălin Vasile și Mădălina Teodora Ciobanu. Administratorul societății este Ion Vasile, fost inspector și șef serviciu în OCPI Tulcea. Cătălin Vasile.

Mădălina Teodora Ciobanu, fostă Staraș, este fiica lui Dan Staraș, chiar fost director al OCPI Tulcea între 1997 și 2001.

• Geolink SRL

Societatea Geolink este deținută de Ioan Rodina. El a fost asociată din 2010, prin intermediul firmei Creapolis SRL, cu deputatul Alin Popoviciu deținea 50% din părțile sociale din Sports Games.

Tot atunci, în Sports Games a intrat și Andreescu Diana Ornella, fiica lui Constantin Ostaficiuc, care la aceea dată era președintele Consiliului Județean Timiș. Fiica lui Ioan Rodina, Lenuța Rodina, lucrează la OCPI Timiș.

• Topogeotehnics SRL din județul Vaslui

Acționarii sunt Cristinel Francisc Chiper - 95% și Alin Florinel Cogălniceanu, cu restul acțiunilor. Soția lui Chiper, Daniela, este director la OCPI Vaslui.

Europa Liberă a stat de vorbă cu o parte din reprezentanți ai acestor companii. Aceștia ne-au spus că nu-și pot permite să sporească sumele alocate catografierii gratuite pentru proprietari pentru că nu știu dacă primesc sau nu contractele și în plus, piața forței de muncă din acest domeniu nu era pregătită pentru un astfel de proiect național. Altfel spus, aceștia se plâng ei înșiși că nu găsesc specialiști care să întocmească lucrări de cadastru.

Ce va fi în 2021

Reprezentanții ANCPI au anunțat că pentru acest an, primăriile care vor să realizeze lucrări de cadastru au la dispoziție peste 300 de milioane de lei.

„Primăriile care doresc să realizeze lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară au la dispoziție 309.501.626 de lei, în anul 2021”, au precizat reprezentanții agenției.

În acest an, fiecare UAT poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

„Banii vor fi virați în conturile primăriilor după deschiderea noilor cărți funciare aferente imobilelor recepționate”, au mai explicat reprezentanții ANCPI. Cu alte cuvinte, primăriile trebuie ca mai întâi primăriile să plătească deschiderea cărților de carte funciară, iar banii le sunt decontați ulterior. Ceea ce deschide un alt șir de probleme.

Dar despre ele în episodul următor.