Linkuri accesibilitate

Nadăș, satul jucat la ruleta justiției


Sătenii din Nadăș, județul Arad, hotărâți să meargă până la capăt în justiție pentru a-și apăra pământurile

De 11 ani oamenii Nadășului, un sat din județul Arad, se judecă pentru sălașurile, fânețele, pământurile lor cu o familie care a pus mâna pe întreg satul pe baza unor acte de moștenire false. „Oamenii ăștia parcă au uitat să zâmbească”, spune avocata Vasilica Coroiu, care a preluat cazul din 2013.

Cazul însumează peste 18 ani de când o iscusită așezare a actelor în diverse instanțe a făcut ca 8.747 ha din totalul de 8.762 ha cât are localitatea, incluzând vatra satului, să fie revendicate și primite de familia Colțeu din Arad, în baza unui act de moștenire fals, anulat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta înseamnă că aproape o mie de săteni s-au văzut deposedați de proprietățile lor de care nici comuniștii nu s-au atins, zona scăpând de colectivizare.

Satul Nadăș, de la poalele Munților Zărand, văzut de sus
Satul Nadăș, de la poalele Munților Zărand, văzut de sus

Nadăș, comuna Tăuț, este așezat într-o zonă împădurită de la poalele Munților Zărand unde oamenii trăiesc de când se știu din creșterea animalelor și din exploatare forestieră. În 2006, odată cu sentința nr. 657 dată de Judecătoria Ineu în dosarul 457/2006, care a admis cererea de constituire a dreptului de proprietate asupra satului a soților Mihai Alexandru și Viorica Colțeu, viața sătenilor s-a schimbat iar liniștea lor s-a spulberat.

De la lege la tocmeală

Cazul a trecut prin zeci de instanțe, împricinații au bătut drumul de la Ineu la Arad, Brașov, Făgăraș, Timișoara, București, până la Balș și Slatina, au făcut greva foamei, au organizat proteste, au găzduit forumuri împotriva retrocedărilor ilegale. Și-au înființat și o publicație intitulată Jurnalul de Nadăș, să afle lumea ce se întâmplă. Au întocmit și o „listă a rușinii” cu judecătorii care au dat sentințe contradictorii, după deliberări lipsite de rigoare juridică.

Greva foamei în fața Palatului Justiției Olt din Slatina în martie 2018, după respingerea acțiunii de anulare a Sentinței 657/2006
Greva foamei în fața Palatului Justiției Olt din Slatina în martie 2018, după respingerea acțiunii de anulare a Sentinței 657/2006

De altfel, doi magistrați care au judecat și în dosarele Nadășului au fost condamnați în alte cauze pentru corupție: Florița Boloș, condamnată la 7 ani închisoare cu executare, respectiv, Aurel Tripa, condamnat la 2 ani cu suspendare pentru luare de mită.

Deși documentul de moștenire de la care a pornit totul a fost anulat, totuși procesele continuă.

„Numai eu am avut, din 2013, de când am preluat cazul, 486 de termene în instanță”, ne-a declarat avocata Vasilica Coroiu, apărătoarea sătenilor, determinată să meargă până la capăt.

Certificatul de moștenitor nr. 5 din 2003 primit de familia Colțeu prin actul eliberat de notarul arădean Adrian Vlai, stabilea că toate bunurile deținute de Ecaterina Mairovitz, o femeie fără moștenitori, treceau în proprietatea familiei Colțeu care o îngrijise până la decesul din decembrie 2002. Moștenirea nu era de ignorat: 6 apartamente în Arad, sume considerabile în bancă, un teren în Radna și mii de hectare, cu construcțiile aferente, în satul Nadăș. Defuncta ar fi fost unica moștenitoare a averii lăsate de Elena Grosz născută Weisz, văduva grofului Josef Grosz, decedată în Israel în 1955.

Protest la Consiliul Superior al Magistraturii în 13 martie 2019
Protest la Consiliul Superior al Magistraturii în 13 martie 2019

Cele 8.742 ha ale satului Nadăș fuseseră cumpărate de grof în 1901 la o licitație de executare silită, însă, înainte de moartea sa în 1923, îi mai rămăseseră aprox. 4.700 de ha, restul fiind expropriat și vândut sătenilor și composesoratului. Averea fiind grevată de datorii, văduva Elena Grosz decide în 1939, înainte de legile antievreiești, să vândă terenurile împădurite, câte mai avea, iar mai târziu și acțiunile, către Forestiera Nadăș, deținută majoritar de Emil Micloși. În 1948 prin naționalizare pădurea deținută de Forestiera trece în proprietatea statului român.

În 2003, când familia Colțeu începea mișcarea declanșată de certificatul de moștenitor, Ecaterina Mairovitz nu ar mai fi avut ce să moștenească, fiindcă familia din care provenea înstrăinase totul la Nadăș. Mai mult, ceea ce a reieșit în cursul numeroaselor procese dintre familia Colțeu și comisiile de fond funciar județene, respectiv locale din Arad, cărora li s-au alăturat localnicii ca intervenienți și Romsilva, exista un testament al Elenei Grosz către 14 moștenitori, înregistrat la Tel Aviv în mai 1955. Ecaterina Mairovitz putea moșteni așadar 1/14, iar nu întreaga avere, cum consemna certificatul semnat de notarul Adrian Vlai, pe baza a două declarații de martor, și acestea falsificate. După datele obținute recent, 4 moștenitori ar mai fi în viață în Elveția, Canada și Germania.

Acțiunile în instanță au contestat actele prin care familia Colțeu a beneficiat de dreptul de proprietate asupra satului, documentele de executare silită, expertizele suspecte făcute de topograf, exploatările de lemn din ocolul silvic privat constituit de noii proprietari etc. Sentințele au fost mereu contradictorii, erodând încrederea nădășenilor în justiție.

Sătenii din Nadăș fac greva foamei în încercarea de a-și obține drepturile.
Sătenii din Nadăș fac greva foamei în încercarea de a-și obține drepturile.

Je suis Biriș

Când a venit executorul judecătoresc însoțit de jandarmi în toamna anului 2015 să scoată familia Biriș din casă și din sălaș, sătenii au făcut zid în fața lui purtând pancarte cu inscripția „Je suis Biriș”. Executarea silită nu a avut loc, iar cei care au filmat rezistența au punctat:„Nădășeni contra Mafioți 1-0”.

„Cazul a făcut prăpăd printre oameni” Nicolae Rad, sătean din Nadăș

Momentul a fost, însă dramatic când s-a încercat executarea silită a sălașului. Iovu Biriș își amintește:„Când or vinit la executare și or început să scoată hainele și să le arunce, nevastă-mea o fugit și s-o pus în ștreang de frică. Noroc că o văzut-o un jandarm și a dat-o jos. Dar a rămas, săraca, așa, cu urmări”.

De șase ani Ana Biriș este în tratament, cu fișă medicală.„De luat, n-or putut să ne ia nimic până la urmă, am mers la judecată și am arătat că nu era legală executarea, că nu aveau drept asupra bunurilor și animalelor din sălaș. Dar am suferit toți, toată familia”, a adăugat Iovu Biriș pentru Europa Liberă.

Nicolae Rad, unul dintre nădășenii implicați în apărarea drepturilor consătenilor, știe pe de rost calendarul prezentărilor în instanță, al reviziilor.„Cazul a făcut prăpăd printre oameni, pe Bota Vichente l-a terminat, Miculiță Toader a făcut atac și e paralizat în cărucior, Tolan Doru a făcut infarct și a murit”, descrie Nicolae Rad suferința oamenilor. Iar presiunile și intimidările continuă. La câte incongruențe sau înfrângeri au asistat cu legea în mână, nădășenii au început să creadă în teorii ale conspirației, că se face un experiment juridic pe spinarea lor.

Nicolae Rad îi suspectează de implicare pe politicienii care au vizitat domeniul de vânătoare administrat de familia Colțeu, iar conduita polițiștilor din zonă i se pare abuzivă. Când a fost organizat la Nadăș forumul „Transilvania furată”, poliția a fost excesiv de vigilentă, în vreme ce executările silite ilegale nu le vede.

Jurnal de Nadăș nr.3/2019
Jurnal de Nadăș nr.3/2019

Un licăr de speranță a apărut după de DNA a intrat pe fir și a descoperit neconcordanțele din certificatul de moștenitor, dispunând anularea documentului și a actelor subsecvente.

„Cât de coruptă e țara asta, adevărut tot trebuie să iasă la iveală. Cu minciuna nu poți să trăiești”, a mai spus Iovu Biriș în dialogul cu Europa Liberă.

Direcția Națională Anticorupție în acțiune

În 2014, DNA-Serviciul Teritorial Timișoara deschide o anchetă în Dosarul 1/P/2014 privind legalitatea actelor emise de notarul public Adrian Vlai, precum și a întregii povești care începea să miroasă a corupție.

Rechizitorul arăta că „Inculpatul Vlai Adrian, ar fi conceput și emis, la instigarea celor trei inculpați, persoane fizice, cu încălcarea normelor de drept civil și a normelor juridice privind desfășurarea activității notariale, un certificat în care ar fi atestat mai multe date nereale legate de calitatea de moștenitor legal a unei persoane. În perioada 2006-2010, după decesul acelei persoane, certificatul respectiv le-ar fi permis celor trei inculpați, în calitate de moștenitori: reconstituirea în mod nelegal a dreptului de proprietate pentru suprafața de 8.743 ha teren cu vegetație forestieră, pășuni, teren intravilan, situat pe raza administrativă a localității Nadăș, județul Arad; restituirea în mod nelegal a unei clădiri cu 6 apartamente și terenul aferent, situate în municipiul Arad”.

DNA a evaluat și un prejudiciu de 27.500.000 euro, valoarea terenurilor extravilane, păduri, pășuni etc. și aproape 5 milioane lei obținuți din exploatarea lemnului și din subvențiile obținute fără drept, sume pentru care Ministerul Finanțelor și primăria Tăuț au intrat în procese pentru recuperarea prejudiciului.

Acțiune penală admisă la Curtea de Apel Timișoara în 2021
Acțiune penală admisă la Curtea de Apel Timișoara în 2021

Prin Încheierea penală nr. 415/21.12.2016 Curtea de Apel Timișoara dispusese anularea Certificatului de moștenitor nr.5/2003 și a actelor subsecvente, decizie confirmată prin Încheierea penală 603/9.06.2017 definitiv de Înalta Curte de casație și Justiție.

Curtea de Apel Timișoara, Secția Penală, a dispus în ședința din 14.06.2021 a Camerei preliminare începerea judecății în Dosarul 374/59/2016, constatând legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul DNA 103/P/2020. Astfel, notarul Adrian Vlai va fi judecat pentru opt acte materiale de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, Mihai Alexandru Colțeu, Viorica Colțeu și una din fiice, Mihaela Colțeu pentru instigare la abuz în serviciu (câte opt acte materiale), iar Ocolul Silvic Privat Nadăș s.r.l, condus de Oliver Ilieș, ginere al cuplului Colțeu, pentru instigare la abuz în serviciu (șase acte materiale).

Recent, Mihai Alexandru Colțeu a decedat. Până în prezent notarul Vlai nu a suferit sancțiuni considerându-se că faptele s-au prescris. El a mai fost judecat și condamnat pentru fapte similare în alte dosare.

Simona Ilieș-Colțeu:„Tot ce am făcut noi e legal”

Ne-am adresat membrilor familiei Colțeu pentru a afla cum văd ei situația. La telefonul fix disponibil a răspuns inițial Oliver Ilieș, soțul Simonei Colțeu, care conduce ocolul silvic privat al familiei. Lămuririle, dacă pot fi numite așa, le-am primit de la Simona Ilieș: „Tot ce am făcut noi e legal, noi nu avem nimic cu satul Nadăș, nici nu avem terenuri intravilane”, a motivat interlocutoarea pentru Europa Liberă.

”Sentința 657/2006 e azi la fel de definitivă ca în 2006” Simona Ilieș, fiica Vioricăi și a lui Mihai Colțeu

În discuția cu accente suspicioase și ostile față de presă, care este „prost informată” și „plătită” de oamenii care au interese, Simona Ilieș, fostă Colțeu a subliniat că nu este adevărat că s-au desființat actele de moștenire, iar actul de proprietate consfințit prin sentința 657/2006 „e la fel de definitiv ca în 2006”. Ceea ce e corect, sentința reprezentând obiectul unui șir de acțiuni de revizuire intentate de comisiile de fond funciar și de săteni.

Concluzia comunicată Europei Libere este că singurul scop al sătenilor din Nadăș este „furatul de lemne”, de aceea fac zarvă și procese. Verificările noastre nu atestă reclamații sau acțiuni în instanță ale familiei Colțeu împotriva furtului de lemne invocat ca argument, însă fără dovezi.

De ce continuă procesele

Pentru neinițiați anularea certificatului de succesiune de la care a pornit cazul ar însemna finalul poveștii, urmând să fie anulat tot eșafodajul construit pe un act întocmit pe baze nereale.

În justiție însă, adevărul juridic și dreptatea comună nu se suprapun decât rar. Avocata Vasilica Coroiu, care îi reprezintă pe săteni, spune că povestea nu a ajuns la sfârșit fiindcă Sentința 657 din dosarul 457/2006 nu a fost încă anulată, deci dreptul de proprietate constituit de Judecătoria Ineu e încă valabil.

Comunitatea din Nadăș în trecut. Imagine de arhivă
Comunitatea din Nadăș în trecut. Imagine de arhivă

Anularea Certificatului de moștenitor nr.5/2003 deschide calea revizuirilor, ajunse la a treia încercare.„S-a câștigat la câte o instanță, s-a pierdut la alta, pe excepții și chichițe juridice. Noi am mers pe două fronturi, în civil și în penal, și am realizat ceva, cu pași mici”, afirmă avocata Coroiu. Au fost sesizați procurorii relativ la expertizele neconforme ale expertului topograf Gheorghe Dămăcuș, a fost sesizat DNA, au fost reclamați judecători la CSM, au fost trimise memorii la toate autoritățile, Parlament, Președinție, Guvern etc. O realizare ar fi că din 2014, de când a început ancheta DNA, au încetat tăierile de pădure la ocolul privat.

Doamna avocat, care lucrează pro bono în cazul Nadăș, confirmă drama locuitorilor:„S-a intrat cu buldozerul, s-au dărâmat garduri, li s-a luat recolta, li s-au confiscat livezile. Pentru unii, e singura sursă de existență. Nu renunț sub nicio formă să îi apăr”. Revizia a patra se află pe rol la Brașov, cu termen în septembrie.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG