Tomberoanele dau pe dinafară cu muștele și gândacii roind în jur, coșurile stradale de gunoi deversează, sacii de plastic zac adunați în jurul stâlpilor, resturi de tot soiul sunt împrăștiate pe trotuare. Aceasta e cartea de vizită a Capitalei. Una tot mai pătată și urât mirositoare. Cu toate acestea, conflictul dintre firma Romprest și Primăria sectorului 1 nu pare să se îndrepte spre un deznodământ rapid.
Aproximativ 2.691 de tone de deșeuri de la populație, instituții publice și agenți economici s-au adunat în cele peste 20 de zile de când nu au mai fost colectate, iar depozitarea necontrolată a unei astfel de cantități de deșeuri, în creștere continuă, reprezintă o criză cu riscuri multiple, susține Primăria Sectorului 1 într-un comunicat de presă.
Comitetul Local pentru Situații de Urgență a cerut pentru a doua oară prefectului Alin Stoica să declare stare de alertă, decizie care ar putea permite autorităților să angajeze o altă firmă de salubritate care să ridice gunoiul.
Ca și data trecută, când a refuzat sec cererea, susținând că „nu e un pericol iminent pentru sănătatea populației”, nici acum prefectul Stoica nu pare convins că s-ar impune starea de alertă, ci mai degrabă o „soluție alternativă”, despre care nu a spus care ar putea fi. Doar în cazul în care soluția cu pricina nu va fi găsită va da curs solicitării privind starea de alertă. Nici când se va întâmpla asta nu a spus.
„Vom analiza dacă se poate rezolva situația alternativ, fără a declara starea de alertă. Dacă nu se poate, vom da curs cererii”, a afirmat prefectul.
Alin Stoica spune că s-a ajuns în această situație din cauza „inabilității" celor două părți de a rezolva diferendul, care „se suprapune și peste indisciplina unor cetățeni".
Inabilitate sau nu, un control realizat de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din Ministerul Finanțelor, condus de Florin Cîțu ca interimar, arată că Romprest ar fi produs un prejudiciu de 243,8 milioane de lei din fonduri publice în urma emiterii unor facturi cu tarife supraevaluate, dar și pentru servicii inexistente în contractul de salubrizare. Mai mult, atribuirea contractului de către fostul primar liberal Andrei Chiliman a contractului de salubrizare a fost realizată „în mod defectuos, cu nerepectarea prevederilor legale”.
Un exemplu al modului în care a acționat firma Romprest este că și-a aprobat singură o majorare a tarifelor de 50%, ceea ce a generat un prejudiciu de 167 milioane lei. Plata unor produse și servicii neînscrise în contract a dus la un al alt prejudiciu de 76,6 milioane de lei, se arată în Raportul Ministerului Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a sesizat DNA și a dat un termen de 189 de zile Primăriei Sectorului 1 să recupereze prejudiciul.
Galerie Foto | Gunoiul din Sectorul 1, povestea unui contract pe 25 de ani
Clotilde Armand s-a arătat uluită de „dimensiunea furtului” și spune că nu se va lăsa intimidată de șantajul practicat de Romprest. Firma nu a dat până la ora publicării materialului un răspuns acuzelor aduse de raportul Ministerului Finanțelor
„Recunosc că nu mă așteptam ca dimensiunea furtului din bani publici în Sectorul 1 să fie la acest nivel. Cine trebuie să plătească pentru acest jaf din bani publici trebuie să o facă. Politicieni, funcționari și diverse autorități care au ales să nu vadă realitatea. Nimic din ce facem nu este în zadar. Chiar dacă compania de salubrizare continuă șantajul lăsând voit gunoiul pe străzile din Capitală, noi vom merge până la capăt”.
Cât de departe este însă acest cap, e o întrebare la care nici Clotilde Armand, nici celelalte autorități ale statului nu au un răspuns.
Ca dovadă, ministrul Mediului, Tanczos Barna, spune că situația ar trebui rezolvată până la urmă de Sectorul 1, de firma de salubritate și de Prefectură, pentru că "este inadmisibil ca luni de zile să avem gunoaie pe stradă".
Ministrul a declarat că nu poate accepta ca Sectorul 1 să nu poată gestiona criza gunoiului, în condițiile în care este cea mai bogată unitate administrativ-teritorială din România.
„Eu văd că Sectorul 1 totuși are bani, pentru că de ani de zile plătește servicii de salubrizare în locul cetățenilor. Dacă acești bani s-ar fi dus în investiții în ultimii ani, cu siguranță Sectorul 1 ar fi avut poate cel mai modern sistem din România. Deci trebuie asumare de răspundere, decizii urgente și soluții pentru Sectorul 1, pentru că este inadmisibil să avem gunoaie peste tot, deșeuri la fiecare colț de stradă și acest pericol constant din punct de vedere al sănătății cetătenilor", a afirmat ministrul Mediului.
Așa cum a arătat Europa Liberă, Curtea de Conturi a stabilit în 2016 că Primăria Sector 1 a plătit nelegal către compania Romprest 94 milioane de lei. Instituția publică a eșuat, însă, să recupereze banii din cauza unei erori de procedură: procesul a fost deschis în numele primarului, și nu al Consiliului Local.
În 2017, Sectorul 1, prin primarul Daniel Tudorache dădea în judecată compania Romprest și cerea în instanță recuperarea a 118 milioane de lei. Suma reprezenta, în opinia Primăriei, o plată nelegală, realizată în urma indexării incorecte a tarifelor de salubritate.
Instanța a respins însă cererea și a stabilit că cel care a deschis procesul nu are calitate procesuală.
Și Curtea de Apel București a respins cererea de chemare în judecată pe același motiv. Mai mult, a obligat primăria Sector 1 să plătească Romprest 6.000 de lei cheltuieli de judecată.
