În contextul scumpirii tarifelor pentru mijloacele de transport din București de la 1 august, Europa Liberă a comparat transportul în comun din capitala României cu alte capitale europene.
Oficialii bucureșteni au promis că încasările generate de aceste scumpiri se vor reflecta direct în condițiile de călătorie – prin investițiile care vor fi făcute de Metrorex și Societatea de Transport București (STB).
Noul tarif a ajuns la 3 lei, o creștere de 1,7 lei. Costul pentru călătoria cu metroul este tot de 3 lei, o creștere de 50 de bani.
Biletul oferit de STB este valabil pentru 90 de minute și pentru toate mijloacele de transport. Se oferă, de asemenea, bilete pentru 24 sau 72 de ore pentru 8, respectiv, 20 de lei.
Potrivit STB, 35% din bucureșteni folosesc transportul public pentru efectuarea călătoriilor. Comparativ, 38% din cetățenii Londrei folosesc transportul în comun și 42% din cetățenii Madridului. În capitala Marii Britanii, durata medie a călătoriilor cu metroul a fost de circa 4 minute pentru 2019/2020.
Și viteza mijloacelor de transport în comun lasă de dorit în comparație cu alte orașe europene.
Viteza tramvaielor din București este aproape cea mai mică din Europa – 12,9 km/h comparat cu 19 km/h, spre exemplu, în Praga. La fel este și cazul pentru autobuze.
Potrivit unui studiu din 2020, efectuat de Storia, capitala se află pe locul 22 când vine vorba de calitatea serviciilor de transport în comun. Cele mai proaste servicii oferă orașe precum Alexandria, Drobeta Turnu-Severin și Călărași, în timp ce cele mai bune servicii se găsesc în Oradea, Brașov și Cluj-Napoca.
Cele mai bune cartiere din București din punct de vedere al transportului sunt considerate Tineretului, Dristor și Grivița, urmate de Moșilor, Nicolae Grigorescu, Timpuri Noi, Vatra Luminoasă, Eroii Revoluției, Titan și Iancului, spun persoanele chestionate în studiul menționat. Iar cele care lasă de dorit sunt Ghencea și Antiaeriană.
În plus, doar 15% din bucureșteni merg pe jos în loc să folosească mașina personală sau transportul în comun și doar 1% efectuează călătorii cu bicicleta. Comparativ, în Copenhaga, 26% dintre călătorii sunt efectuate cu bicicleta.
Lungimea rețelei de transport din București este de 3,59 de km raportați la mia de locuitori, una dintre cele mai mai mici rețele din Europa din cauza densității mari a populației. Densitatea urbană a capitalei României este comparabilă cu cea a Londrei.
Va fi necesar ca rețeaua Bucureștiului să se extindă în următorii ani, mai ales în contextul apariției noilor zone rezidențiale. Potrivit STB și Metrorex, creșterea prețului biletelor are ca scop direcționarea venitului obținut către investiții.
Potrivit OECD, România a investit între 1,2 și 2,3% din PIB în întreaga infrastructură a transportului de pe teritoriul țării (aici includem nu doar transportul în comun) în perioada 2014-2018.
Conform STB, creșterea prețurilor pentru biletele din capitală ar putea avea efectul de a fideliza populația orașului, crescând astfel și numărul de oameni care cumpără abonamente în loc de bilete unice.
