Persoanele cu vârsta între 18-24 de ani sunt o categorie cu o prezență slabă la vot și o detașare față de scena politică din România, potrivit spuselor mai multor studenți cu care a vorbit Europa Liberă. La alegerile parlamentare din 2020, prezența tinerilor la urne a fost de doar 29,6%, ceea ce înseamnă, în medie, pe județe, undeva în jurul a 10.000 de persoane.
Informațiile despre activitatea guvernului din România fie nu ajung la această categorie, fie provin adesea de pe rețelele de socializare sau de la site-urile de știri după ce au trecut prin mai multe filtre.
Pe de altă parte, nici politicienii nu au un interes pentru a crea pachete politice orientate către tinerii. După cum a spus unul dintre studenții cu care am vorbit, se ajunge la un „cerc vicios” care este dezamăgitor pentru tineri.
Europa Liberă a discutat cu cinci tineri studenți pentru a înțelege mai bine cum văd ei actuala criză politică și mecanismele de comunicare ale statului cu tinerii, care sunt categoria socială care va forma viitorul electorat.
Răzvan, Magda, Teodor, Teodora și Eduard au vorbit despre cum văd ei criza din guvern și comunicarea statului cu tinerii.
Răzvan Petri – Este o „dezamăgire”
În calitate de tânăr, student și cetățean, Răzvan spune că situația politică actuală este o dezamăgire și un cerc vicios care s-a tot repetat în România ultimilor ani. Răzvan Petri este fondatorul unei platforme de informare numită Politică la minut, menită să transmită informațiile cele mai relevante într-un mod cât mai simplu și digerabil, mai ales pentru tineri. Studiază politica în anul trei la King's College în Londra și lucrează, de asemenea, ca referent parlamentar în cadrul unui cabinet de deputat.
Răzvan vede criza actuală drept o „dezamăgire”. „Am ajuns din nou într-un punct de unde am plecat acum 4 ani și (...) nu încep odată reformele promise,” a mai adăugat el.
Răzvan punctează că se aștepta la mai multă stabilitate în ceea ce privește guvernarea țării. „Au fost patru ani de zile foarte tumultoși cu multe căderi de guvern, cu multe crize politice una după alta și acum după alegeri mă așteptam să fie niște stabilitate, să avem un mandat întreg de patru ani în care clasa politică livrează ceea ce a promis, dar uite că după 8-9 luni guvernul stă să cadă, ceea ce înseamnă iar o perioadă incertă în care se schimbă administrația, în care vor fi blocaje și pachetele de politici promise vor întârzia din nou să apară,” spune tânărul.
Din experiența în comunicarea informațiilor către tineri consideră că aceștia au fost lăsați „cu ochii în soare” de clasa politică.
Elevii și tinerii nu consumă informații prin aceleași canale cu alte categorii demografice. Răzvan spune că ei „încearcă să citească articole din presa românească, dar de multe ori sunt fără context iar în momentul în care încearcă să intre pe site-urile oficiale se pierd, pentru că este un limbaj tehnic și greoi.”
În plus, Răzvan consideră că politicul nu țintește spre interesele tinerilor, cum ar fi problemele climatice, deoarece aceștia nu reprezintă o proporție suficient de mare din electoratul partidelor din România. „Este cumva un cerc vicios,” spune tânărul.
Magda Odobescu - „Sfera politica nu ofera deloc credit tinerilor”
Magda este fostă membră a Consiliului Elevilor din România și a studiat în cadrul universității Babeș-Bolyai la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. A lucrat, de asemenea, cu Parlamentul European pentru Tineret. Consideră că statul pierde din vedere o categorie foarte importantă în momentul în care nu comunică eficient cu tineretul.
Când vine vorba de criza actuală, este îngrijorată de știrile false, pe care nu s-a putut baza și de „jocurile de culise” despre care consideră că „sunt o practică comună in sfera politică.”
În plus, tânăra fosta membră a Consiliului Elevilor consideră că se pierde mult potențial prin lipsa de comunicare cu tinerii. Crede că dacă clasa politică ar fi mai în contact cu „lumea reală”, acest lucru ar putea fi foarte productiv pentru angajarea tinerilor când vine vorba de politic.
La fel ca restul tinerilor consultați de Europa Liberă, Magda consideră că politicile orientate către tineri ar trebui să fie mai adaptate la prezent și mai coerente.
Teodor Grama – „E o criză naturală”
Teodor provine din București și este student în științe sociale, umane și politice la Cambridge University în Marea Britanie unde lucrează împreună cu mai multe organizații studențești orientate către dezbatere și discuții despre politică. Urmărește activ ce se întâmplă pe scena politică din România și preferă să se informeze direct de la surse, de pe paginile de Facebook ale politicienilor.
El consideră că problema actuală „e o criză care trebuia să se întâmple în condițiile în care au existat divergențe majore între partidele din cadrul coaliției de guvernare”. Studentul crede că acest lucru arată că în România există un conflict politic real, nu doar simple „răfuieli” între partide.
Teodor atribuie criza actuală divergențelor mari dintre partide, diferențelor de principii și de valori și lipsei de priorități politice concrete.
În plus, el consideră că în România clasa politică nu comunică suficient de bine cu tinerii care se simt lăsați în urmă de politica țării.
La lipsa de interes față de politică mai contribuie și faptul că instituțiile statului au un mod de comunicare „puțintel infantil” când vine vorba de relația cu tinerii. Teodor spune că „glumițele” postate ocazional pe paginile de Facebook ale instituțiilor nu sunt un mod eficient de a angaja tineretul în activitatea respectivei instituții.
Teodora Strugaru - Lipsa de educație politică este „rețeta dezastrului”
Teodora este din București și studiază Politică, Sociologie și Studii Est-Europene la University College London. Este implicată în mai multe organizații studențești orientate către discuția evenimentelor politice și Europa de Est.
Este de părere că criza din guvern a fost un predictibilă în lipsa stabilității coaliției și a unui plan politic coerent. Pentru ea alianța a fost una logică, dar la fel de logic a fost și faptul că nu a rezistat.
Am discutat cu Teodora despre cum se vede criza din România din afara țării. În presa vestică de câte ori intră în discuție România este vorba, de obicei, despre „ultimul guvern care a căzut, despre ultimul protest unde au bătut jandarmii protestatarii”, spune studenta. Și-ar dori mai multe nuanțe din partea publicațiilor pe care le citește în engleză și mai mult context, lucruri care lipsesc din presa internațională când vine vorba de România.
Teodora consideră comunicarea statului cu tinerii ca fiind defectuoasă. „Sunt unii tineri care nu știu nimic despre politica românească în afară de ce se zice la TV,” spune ea, lucru care i se pare grav deși nu este un fenomen rezervat tinerilor. Însă motivul acestei deziluzii îl atribuie lipsei de educație politică. Orele de educație civică nu le consideră suficiente, iar standardele pentru astfel de ore depind de la liceu la liceu.
În plus, ea crede că actuala abordare a statului este una de tipul „lasă că află ei singuri”, lucru pe care ea îl consideră „rețeta dezastrului” și care duce în final la necunoașterea instituțiilor statului a nevoilor reale ale tinerilor.
Eduard Ciuhandu – „În România, legiferarea prin OUG rămâne normalitatea”
Eduard studiază științe politice la Freie Universität Berlin și a admirat felul în care partidele democratice din Germania s-au raportat la extrema lor dreaptă, lucru pe care spera să îl vadă și în România.
„Nu facem coaliție, nu legitimăm, nu suntem amici, nu ne asociem, nici măcar nu vorbim”. Eduard consideră că acesta este singurul mod „moral” de a acționa față de astfel de partide. De aceea, el se arată îngrijorat de criza actuală din guvern și de „lipsa de maturitate” a scenei politice din țară.
El ar fi sperat să se poată vorbi despre parlamentarism și spirit de compromis, însă nu crede că acest lucru se poate realiza, considerând că premierul Florin Cîțu și președintele Klau Iohannis au o abordare de „one-man show”.
„Parlamentul rămâne pur și simplu un instrument de pus și dat jos guverne, când ar trebui să fie instituția principală într-o democrație reprezentativă. În schimb, în România, legiferarea prin OUG rămâne normalitatea,” a spus Eduard.
Ca tânăr român, Eduard este de părere că încercările generației lui de a influența politicul au fost „sortite eșecului”, astfel că tinerii se îndreaptă tot mai mult către apolitic, lucru pe care l-a văzut și la prietenii săi.
Eduard rămâne însă optimist. Spune că, deși comunicarea cu tinerii este defectuoasă în România, este loc pentru mai bine, considerând că odată ce tinerii se vor organiza în jurul unor teme care să îi angajeze politic, lucru care în România încă nu s-a întâmplat, se va schimba și raportul cu sfera politică.
