Linkuri accesibilitate

Talibanii din Afganistan plănuiesc să se înfiltreze și într-o țară vecină


Doi membri ai trupelor de pază de la frontiera tadjică, cu câine, la granița cu Afganistanul
Doi membri ai trupelor de pază de la frontiera tadjică, cu câine, la granița cu Afganistanul

Oficialii din Dușanbe spun că au informații potrivit cărora militanții tadjici, care au luptat alături de talibani în Afganistan, fac acum planuri pentru a trece frontiera în Tadjikistan.

Un oficial al Serviciului de Frontieră al Tadjikistanului a confirmat sub protecția anonimatului pentru Europa Liberă că autoritățile tadjice au informații din diferite surse că talibanii intenționează să se infiltreze în Tadjiksitan.

„Avem astfel de informații", a declarat oficialul pe 22 septembrie. „Indiferent dacă se va întâmpla sau nu, vedem anumite amenințări la adresa securității din cealaltă parte a frontierei și suntem pregătiți să le rezolvăm".

Tadjikistanul are mai mult de 1.400 de kilometri de frontieră comună cu Afganistan.

Fosta republică sovietică este în alertă maximă de la înaintarea rapidă a talibanilor de-a lungul graniței cu Afganistanul la începutul verii, cu câteva săptămâni înainte ca grupul militant să preia Kabulul, pe 15 august.

În iunie, surse din rândul forțelor de securitate de la Dușanbe și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numirea unui comandant militant tadjic în vârstă de 25 de ani, Mohammad Șarifov, la conducerea securității în cinci districte de frontieră confiscate de talibani în provincia afgană Badakhșan.

Surse de rândul forțelor de securitate din Tadjikistan mai spun că Șarifov - cunoscut și sub numele de Mahdi Arsalon - a călătorit și la Kabul după ce capitala Afganistanului a căzut în mâinile talibanilor, aparent pentru consultări cu liderii talibani de acolo.

Ulterior, Șarifov s-a întors în regiunea de frontieră nordică a Afganistanului, iar cu o săptămână în urmă a fost văzut în Badakhșan de mai mulți săteni.

Un fost oficial de securitate afgan cu cunoștințe detaliate despre zonă a declarat pentru Europa Liberă că militanții talibani tadjici strâng informații despre locurile cele mai vulnerabile prin care poate fi trecută frontiera din Afganistan în Tadjikistan.

Batalionul Martiriului

Ultimele informații din presa pro-talibană arată că în Badakhșan ar fi fost înființată o nouă ramură a așa-numitului batalion Lashkar-e Mansouri Martyrdom (Batalionul Martiriului).

Potrivit agenției de știri Bakhtar, măsura vizează contracararea „posibilelor amenințări” la adresa noilor conducători talibani din Afganistan.

În provincia Badakhșan, din estul Tadjikistanului, care se învecinează cu Afganistan, purtătorul de cuvânt al guvernului regional, Gholib Niatbekov, a declarat că au existat multe „zvonuri” cu privire la posibilitatea unui atac militant din Afganistan în ultimele zile.

Vorbind la RFE / RL pe 24 septembrie, Niatbekov a pus la îndoială gravitatea amenințării. El a confirmat însă că polițiștii de frontieră tadjici au primit întăriri în zonă.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor din Kabul, Zabihullah Mujahid, a negat faptul că militanții au planificat modalități de infiltrare în Tadjikistan.

Mujahid a declarat pentru RFE / RL pe 22 septembrie că „nimănui nu i se va permite să folosească teritoriul Afganistanului pentru a face rău vecinilor săi”.

Numai că, în iunie, același Mujahid a negat și informațiile potrivit cărora talibanii l-ar fi pus pe Șarifov să se ocupe de securitate în zonele din apropierea frontierei cu Tadjikistan.

Dar mai multe surse și martori oculari din nordul Afganistanului insistă asupra faptului că „Arsalon” supraveghează districtele Kuf Ab, Khwahan, Maimay, Nusay și Shekay.

În timpul ofensivei talibanilor din vară, președintele tadjik Emomali Rahmon a dispus desfășurarea a 20.000 de forțe suplimentare pentru a ajuta la paza frontierei Tadjikistanului.

Tadjikistanul a efectuat recent exerciții militare cu trupe din Rusia și alți membri ai grupului de securitate condus de Moscova, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).

După preluarea puterii de către talibani la Kabul, Rahmon a avertizat că Dușanbe nu va recunoaște niciun guvern din Afganistan care va submina „interesele etnicilor tadjici și ale altor minorități” de acolo.

Crime brutale

Talibanii au declarat că nu reprezintă o amenințare pentru țările vecine. Cu toate acestea, Tadjikistan rămâne precaut cu privire la prezența a sute de militanți tadjici în Afganistan.

Șarifov și luptătorii săi sunt membri ai Jamaat Ansarullah, care este interzis în Tadjikistan și considerat grup terorist.

Mohammad Șarifov este membru al Jamaat Ansarullah, interzis în Tadjikistan și considerat grup terorist.
Mohammad Șarifov este membru al Jamaat Ansarullah, interzis în Tadjikistan și considerat grup terorist.

Jamaat Ansarullah - cunoscut și sub numele de Ansarullah sau Ansorullo - a fost înființat de un fost comandant de opoziție tadjic în urmă cu un deceniu, cu scopul de a răsturna guvernul din Dușanbe.

S-a spus că Șarifov ar fi fost implicat în recrutarea cetățenilor tadjici pentru a se alătura talibanilor în trecut, atunci când talibanii încă luptau împotriva guvernului susținut de occident în Kabul. O sursă de securitate din Tadjikistan a susținut că a „introdus” aproximativ 200 de militanți tadjici în rândul talibanilor.

Luptătorii tadjici din provincia Badakhșan au atras atenția autorităților afgane în noiembrie 2020, când au apărut imagini cu ei pe rețelele de socializare care-i arătau ucigând cu brutalitate bărbați în uniforme ale armatei afgane.

Unii dintre militanți aveau accent tadjic distinct. Videoclipul arăta căderea districtului Maimay al provinciei Badakhșan în fața talibanilor.

Autoritățile din Tadjikistan au identificat cel puțin 10 dintre insurgenți drept cetățeni tadjici.

Oficiali ai Ministerului de Interne Tadjik au confirmat că Șarifov se afla printre membrii grupului.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG