Linkuri accesibilitate

NATO a expulzat opt diplomați ai misiunii Rusiei, acuzați de spionaj


Întrunire a NATO
Întrunire a NATO

NATO a redus la jumătate dimensiunea misiunii Rusiei la alianță și a retras acreditarea a opt dintre membrii misiunii care erau ofițeri de informații ruși nedeclarați, ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei, a declarat un oficial al alianței pentru Europa Liberă.

NATO a expulzat opt membri ai misiunii Rusiei la alianță după ce au fost descoperiți că aparțin serviciilor de informații din Moscova.

„Putem confirma că am retras acreditarea a opt membri ai Misiunii ruse la NATO, care erau ofițeri de informații rusi nedeclarați", a declarat pentru Europa Liberă un oficial al NATO sub protecția anonimatului.

„De asemenea, putem confirma că am redus numărul de poziții pe care Federația Rusă le poate acredita în fața NATO (de la 20) la 10.

„Politica NATO față de Rusia rămâne consecventă”, a spus oficialul care a explicat că NATO a reacționat la „acțiunile agresive ale Rusiei, în același timp rămânând deschiși pentru un dialog semnificativ."

Relațiile dintre NATO și Rusia sunt tensionate în acest moment iar contactele oficiale au fost limitate de când Moscova a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucranina în 2014.

Alianța occidentală cu 30 de membri este, de asemenea, îngrijorată de rachetele nucleare dezvoltate de Rusia în ultima perioadă, de intrările dese în spațiul aerian NATO și de hărțuirea navelor aliate de avioanele de luptă rusești.

Principalul forum de dialog între cele două părți, Consiliul NATO-Rusia, este în acest moment blocat.

„NATO a propus să organizeze o altă reuniune a Consiliului NATO-Rusia în urmă cu peste 18 luni, iar această propunere este valabilă. Mingea se află în curtea Rusiei", a spus oficialul.

Nu a existat nici o reacție oficială imediată din partea Moscovei, dar un parlamentar rus, Leon Sluțki a declarat pentru Interfax că Moscova va riposta la decizia NATO.

Este a doua oară când alianța ia măsuri de o asemenea amploare împotriva Rusiei, după ce a expulzat șapte diplomați ruși din misiunea rusă la NATO după otrăvirea, în 2018, a fostului ofițer militar rus de informații Serghei Skripal, în orașul britanic Salisbury.

Aceste expulzări au fost urmate de alte expulzări în masă ale ofițerilor de informații ruși din țările aliate.

La acea vreme, NATO a redus, de asemenea, dimensiunea misiunii ruse de la 30 la 20 de persoane.

Skripal și fiica sa Iulia aproape au murit după ce au fost expuși la ceea ce autoritățile britanice au stabilit ulterior că este neurotoxina Noviciok, substanță interzisă și care a fost folosită de serviciile secrete militare ruse în timpul Războiul Rece. O britanică care a intrat accidental în contact cu substanța a murit.

În aprilie au apărut dezvăluiri despre implicarea Rusiei într-o explozie soldată cu victime la un depozit de muniții din Republica Cehă în 2014.

În urmă cu o zi șeful NATO, Jens Stoltenberg, spunea despre relația NATO cu Rusia că se situează „în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului Rece” și că Moscova a devenit din ce în ce mai „agresivă” pe plan extern şi tot mai „represivă” pe plan intern.

„Cred că trebuie să conştientizăm că relaţia dintre familia transatlantică şi Rusia se află în punctul cel mai de jos de la sfârşitul Războiului rece”, a declarat Stoltenberg, citat de EFE, într-o conferinţă susţinută la Universitatea Georgetown din Washington, unde a făcut o vizită oficială.

Stoltenberg s-a referit la „anexarea ilegală” a Crimeei ca punct de cotitură în relația Rusiei cu NATO precum și la „destabilizarea care a continuat în estul Ucrainei”.

În ultimii ani, Moscova şi-a sporit „semnificativ” cheltuielile militare, iar drept consecinţă Rusia a devenit „mai agresivă” în exterior şi mai „represivă” în interior. „Imaginea este gravă”, a avertizat el.

Secretarul general al NATO a fost primit luni la Casa Albă de preşedintele american Joe Biden, care şi-a exprimat „sprijinul total” faţă de Alianţă şi strategia convenită la summitul din iunie a ţărilor membre.

NATO a decis atunci să demareze un proces de adaptare pentru a-şi îmbunătăţi răspunsul la provocări precum agresivitatea Rusiei, atacurile cibernetice şi schimbările climatice, poziţionând clar China drept o ameninţare la securitatea sa, notează EFE.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG