76.000 de mesaje care conțin cuvântul „vaccin” au fost postate pe paginile de Facebook din România în ultimul an. Ele au strâns peste 15 milioane de reacții.
Alături de unele televiziuni, platforma a fost principalul motor de promovare a anti-vacciniștilor. De cele mai multe ori, cele două medii s-au îmbinat și au ajutat la rostogolirea unor informații pseudo-științifice sau, mai rău, a unor dezinformări grosolane.
Politicieni, ziariști sau medici au pus umărul la un val patru al pandemiei extrem de virulent și au profitat de slăbiciunile și neîncrederea românilor în vaccin. Nu convingerea că vaccinurile nu sunt bune a fost, de cele mai multe ori, în spatele demersurilor de a propaga minciuni, ci dorința de a urca pe un val de populism în creștere, de a deveni mai cunoscut, de a strânge aproape cât mai mulți oameni și de a-i radicaliza.
Totul cu prețul a mii de oameni morți în fiecare săptămână, al unui sistem medical copleșit și al unei democrații din ce în ce mai șubrede. Un milion de vizualizări, două, chiar două și jumătate, zeci de mii de share-uri în grupuri deja radicalizate, mii de like-uri și comentarii la fiecare postare. Așa arată imaginea tristă a pseudo-adevărului fără argumente științifice, fără informații verificate, cu idei scoase din context și mii de întrebări retorice.
În timp ce unii politicienii, ziariști sau medici au făcut apologia conspirației, statul a privit nepăsător de pe margine, hrănind și mai mult ideea că totul e fabricat.
Pe 21 iulie, cu o săptămână înainte de marea relaxare dispusă de autorități, senatoarea Diana Șoșoacă reușea una dintre cele mai de impact postări de la începutul campaniei de vaccinare. Analiza metrică arată cum au crescut reacțiile la mesajul transmis în decurs de șase luni.
E doar un exemplu despre cum s-au propagat în ultimii ani unele mesaje anti-vacciniste.
Au fost zile în care postarea a avut un impact de aproape 40 de ori mai mare decât o postare obișnuită a senatoarei.
Metodologia
Pentru stabilirea principalilor promotori ai mesajelor antivacciniste și măsurarea impactului am folosit Crowdtangle, un instrument internațional de măsurare cantitativă a propagării postărilor de pe rețelele de socializare Facebook, Reddit, Instagram sau Twitter. Europa Liberă l-a folosit doar pentru Facebook. Cuvântul cheie căutat a fost „vaccin”, perioada de căutare a fost 27 decembrie 2020 ( ziua primei vaccinări în România) - 25 octombrie( momentul finalizării anchetei). Pe lângă analiza cantitativă, am apelat la doi experți în dezinformare, Nicolae Țîbrigan, sociolog și membru al Academiei Române și Ciprian Cucu, lector universitar și fact-checker. Crowdtangled oferă doar date de pe paginile Facebook, nu și de pe conturi individuale. În cazul acestora, ne-am limitat la a preciza numărul de reacții vizibile public - share, like și comentarii și analiza făcută de specialiști pe conținut.
Politicienii
Politicienii sunt în vârful piramidei dezinformărilor despre vaccin de pe Facebook. Experții vorbesc de două modalități de influențare a publicului de către aceștia. Mesajul transmis nu este mereu „nu vă vaccinați”, ci îmbracă nuanțe multiple, dar cu același efect.
Unii dintre lideri afișează, de cele mai multe ori, un grad de imparțialitate dar, în spatele ei, prin atacarea și punerea la îndoială a dovezilor științifice sau a măsurilor luate de autorități, nu fac altceva decât să contribuie la polarizarea și radicalizarea societății.
„Rolul acestora este să creeze teamă, să pună la îndoială, să destabilizeze, pe asta a mizat și gruparea antivacciniștilor și, după cum vedem, a și reușit. E în firea democrației să își pună întrebări și să încerce să afle răspunsuri, dar de data aceasta ne aflăm în fața unei campanii orchestrate anti-vaccin, anti-măsuri, anti-estabilshment, chipurile pentru a ataca sistemul așa-zis odios care vrea să instituie o dictatură militară”, explică Nicolae Țîbrigan, expert în dezinformare.
În topul celor mai de impact 10 postări din ultimul an care au conținut cuvântul vaccin, șase sunt făcute de patru politicieni sau foști politiceni - Diana Șoșoacă - 1, George Becali - 1, George Simion - 1, Cristian Terheș - 3.
Celelalte sunt fie ale unor comedianți, fie ale unor site-uri care promovează mesaje anti-vacciniste. Prima postare a unei autorități este abia pe poziția 14, este vorba despre mesajul transmis de Constantin Bălăceanu Stolnici pe pagina RO-Vaccinare, postat pe 6 octombrie, în plin avânt al valului patru.
Povestea Dianei Șoșoaca
Diana Șoșoacă este unul dintre politicienii care pot păcăli motoarele de căutare cu mesaje anti-vacciniste, pentru că majoritatea clipurilor postate pe rețelele de socializare nu au descriere, deci nu pot fi evaluate după cuvinte-cheie.
Conținutul clipurilor postate este însă anti-vaccinist. Pe Facebook, în ultimul an, există 24.000 de postări și 18 milioane de reacții care conțin cuvântul Șoșoacă. Este, de departe, cel mai vizualizat politician român.
„Poate printre puținii care sunt credincioși adevărați în problema anti-vaccinării este doamna Șoșoacă. Nu știu dacă doamna Șoșoacă a fost atât de convinsă dintotdeauna, dar cumva a devenit, vede conspirații peste tot, ia toate zvonurile să le dea mai departe”, explică expertul Ciprian Cucu pentru Europa Liberă.
Diana Șoșoacă are 38 de pagini de Facebook care conțin numele ei și tot atâtea grupuri. Este extrem de prezentă și pe teren, în viața offline.
Șoșoacă iese frecvent din social media și își transpune virulența în viața reală. La Iași, a blocat accesul la un centru de vaccinare, promovând ideea că îi salvează pe oameni de vaccinare.
A fost liderul protestelor anti-vaccin sau ale celor față de impunerea unor restricții.
Pe 27 octombrie 2021, Susțin Diana Șoșoacă-Oficial postează un clip de 5 minute în care face o apologie a anti-vaccinării. Postarea are șanse să devină cea mai performantă a Dianei Șoșoacă din ultimul an.
În mai puțin de 24 de ore, clipul are 46 de mii de share-uri și este văzut de aproape un milion de oameni. „V-ați dus ca mieii la tăiere la centrele de vaccinare. V-am prezentat și noi avocații, și medicii care acum sunt interziși care este adevărul, este treaba dumneavoastră ce ați făcut. V-am prezentat efectele adverse, v-am prezentat toate știrile la nivel mondial. Și acum CDC-ul din America a dat ordin ca toți vaccinații care mor de Covid să fie trecuți la nevaccinați”, își ceartă Șoșoacă urmăritorii.
Pe 29 iulie, pe aceeași pagină, este postat un clip al unei transmisii live a unei televiziuni în care Diana Șoșoacă explică, fără să aducă argumente, că „nu există 4,6 milioane de vaccinați și că totul e din pix pentru a apărea bine în fața „tartorilor dictatori” de la Uniunea Europeană. „Dacă în UE nu mai e democrație , noi nu mai avem ce căuta în UE”
În jumătate de an, clipul este distribuit de 41 de mii de ori și are 1,6 milioane de vizualizări.
Nu doar paginile și grupurile Dianei Șoșoacă o promovează pe Diana Șoșoacă. Mesajele ei sunt transmise direct și de alții, nu prin distribuirea postărilor, ci prin creare de conținut nou.
Motoarele de contorizare a impactului pe Facebook arată că pagina lui Luis Lazarus, anti-vaccinist convins și el, este una dintre promotoarele importante ale senatoarei Șoșoacă. Într-o emisiune din data de 1 iulie 2021 se dezbate, printre altele povestea unui „tânăr de 21 de ani, mort la 6 zile de la vaccin!”.
Emisiunea este redistribuită de 17.800 de ori și clipul este văzut de aproape un milion de oameni. Un alt clip cu impact major în social media venit pe aceeași filieră este postat pe 5 martie 2021.
Strânge 500.000 de vizualizări din 7.400 de shareuri. Mădălin Ionescu sau Adriana Bahmuțeanu sunt alți jurnaliști cu notorietate care o promovează pe Diana Șoșoacă.
Una din temele preferate ale Dianei Șoșoacă este instaurarea dictaturii medicale. Clipul din parlament prin care îl acuza pe secretarul de stat Raed Arafat de instaurarea acesteia, postat pe pagina sa oficială de Facebook, a avut peste 100.000 de vizualizări.
Este un bun exemplu cum mesajul poate ajunge la public și indirect. Tema a fost preluată și de presa online, iar mesajul s-a dus mai departe, de data aceasta în formă scrisă. Un singur articol ajunge la 700 de mii de oameni.
Diana Șoșoacă nu a furnizat un punct de vedere pe acest subiect până la publicarea acestui articol.
Paradoxul Becali
Fost europarlamentar și deputat, George Becali se declară azi fost politician. Și Becali este anti-vaccinist practicant și unul dintre comunicatorii ale cărui mesaje se propagă cel mai bine pe Facebook. Se întâmplă, paradoxal, fără ca fostul europarlamentar să aibă cont sau pagină oficială pe rețeaua socială.
„Pentru ce să mă vaccinez? Niciodată în viața mea nu mă vaccinez, chiar dacă știu că mor și nu mă vaccinez. Dacă eu am tratament, pentru ce să fac vaccin? Ca să fac modificare genetică sau ce?” Așa sună descrierea unui clip video postat pe Facebook pe pagina postului de televiziune Antena 3, pe 24 ianuarie 2021, la mai puțin de o lună de la începerea campaniei de vaccinare.
Era un decupaj de patru minute dintr-o intervenție telefonică la una din emisiunile postului în care omul de afaceri milita pentru nevaccinare.
Clipul distribuit pe cea mai de impact rețea socială din România a fost văzut de mai mulți oameni decât cei care se aflau în fața televizorului la momentul difuzării inițiale - aproape 2 milioane de vizualizări. A avut 34 de mii de distribuiri.
Avantajul clipurilor online față de televizunea clasică este că ele pot fi repuse pe tapet oricând. Așa s-a întâmplat cu cel al lui Gigi Becali din ianuarie. Pagină cu pete 200 de mii de urmăritori, Ortodoxia l-a preluat în aprilie și a mai strâns 200 de mii de vizualizări. Impactul mesajului pe social media nu s-a oprit la distribuirea clipului pe Facebook. El a ajuns pe rețelele de socializare și ca articol separat urcat pe site-ul televiziunii, marcat ca „EXCLUSIV”.
Același Crowdtangled ne arată că, în plus față de vizualizările filmării, linkul televiziunii a fost distribuit de 263 de ori și a ajuns la 3,5 milioane de utilizatori de Facebook, ca mesaj text.
Un alt site care a preluat mesajul lui George Becali din 24 ianuarie este cel al concurenților Antenei 3, RTV. Postarea promova poziția „radicală” a lui Gigi Becali, accentuând ideea că boala declanșată de Covid este doar „o răceală”, „un fleac”.
RTV nu era la prima postare de acest gen. Pe 26 decembrie, George Becali susținea aceleași lucruri pe micul ecran, la RTV.
„Eu nu mă vaccinez nici dacă mor pe loc! La mine e genetică... vine cu un vaccin, vine cu un... O să zică că după aia... Bă, uite care-i treaba... Păi pentru că nu puteam să ţinem evidenţa ca să te ştim bine cum eşti tu... aşa cred...(închinându-se) Doamne, să nu fie!... mă, trebuie să-ţi punem ţie în mâna dreaptă, aicea, un cip sau în frunte aicea... ca noi să citim, să vedem vaccinurile care le-ai făcut tu ca să ştim că dacă-ţi vine rău pe stradă... că aşa o să fie... o să cadă lumea... hap!... hap!... de la vaccinurile astea, înţelegi?”
Internetul mai păstrează puține dovezi ale modului în care s-a propagat atunci mesajul pentru că ieșirea patronului echipei de fotbal FCSB a adus postului o amendă de la Consiliul Național al Audiovizualului de 5.000 de lei la o lună distanță.
Sancțiunea nu a deranjat pe nimeni, iar multe dintre televiziuni au continuat promovarea mesajelor lui George Becali atât în eter, cât și online.
În ultimul an, pe paginile relevante de Facebook au existat 195 de postările care au inclus cuvintele „Becali” și „vaccin”. Cele mai multe au fost în ianuarie, aprilie și, în creștere, în octombrie.
Valul patru îl surprinde pe Becali cu același mesaj transmis de televiziuni și preluat în mass-media pe fondul apariției unui focar de infecție cu Covid-19 în rândul jucătorilor (nevaccinați) ai echipei de fotbal FCSB, al cărui patron este. Pus în fața evidenței, Gigi Becali își susține în continuare teoria „dacă cineva mă pune să aleg între a apăsa pe seringa cu vaccin sau pe trăgaciul unui pistol încărcat, nu ezit și aleg trăgaciul.”
George Becali nu a răspuns apelurilor Europa Liberă pentru a furniza un punct de vedere.
Demagogii
Există o a doua categorie de politicieni care fac la fel de rău în campania de dezinformare. Pe Facebook, mesajele anti-vacciniste se propagă în două moduri - fie direct, asumat - „nu vă vaccinați!”, fie indirect, prin sădirea îndoielii asupra necesității și utilității vaccinului.
„La început, nu erau atât de virulenți și nici sceptici în privința vaccinului, au văzut cum merge valul și s-au prins de el și au devenit la rândul lor mai redicali în a promova acest discurs. Pentru că au popularitate și sunt lideri de opinie, chiar dacă nu o spun explicit, că sunt anti-vaccin, au deveni surse argumentative pentru anti-vacciniștii Covid și lideri de opinie”, explică expertul Nicolae Țîbrigan.
Nicolae Țîbrigan este expert în dezinformare al Academiei Române. Identifică pentru Europa Liberă câteva dintre narativele care nu promovează direct anti-vaccinarea, dar care au același urmări și care se regăsesc frecvent în postările unor politicieni care nu se declară antivaccin:
- Vaccinurile nu sunt vaccinuri, ci seruri experimentale;
- Vaccinarea în masă este un business, pentru ca producătorii nu garantează pentru eficiența sau efectele adverse;
- Vaccinat nu înseamnă sănătos, iar nevaccinat nu înseamnă bolnav;
- Covid este o simplă răceală, iar aceasta isterie pro-vaccinare este făcută cu un scop anume - de a instaura o dictatura medicală;
- Există medicamente mult mai eficiente ca vaccinurile, dar care lipsesc din schemele de tratament. Orice altă alternativă la vaccinare este bună - hidroxiclorochina, ivermectina, și alte antibiotice și antivirale;
Unul dintre personajele care, sub umbrela aflării adevărului, macină puternic încrederea în vaccin și campaniile de vaccinare este eurodeputatul Cristian Terheș.
Cristian Terheș își promovează mesajele prin intermediul paginii sale „Cristian Terheș - europarlamentar PNȚCD”, o pagină cu 85.018 de urmăritori. Cele mai de succes postări sunt cele în care eurodeputatul folosește filmulețe scurte, montate, în care își susține ideile în mod sacadat.
„Continuăm împreună lupta pentru libertate - Cine a dat dreptul unor oficiali publici, vremelnic aleși într-o funcție publică, să vă expună la riscuri prin impunerea vaccinului? O asemenea decizie trebuie să o ia fiecare persoană consimțind liber și în cunoștință de cauză! Voi ce părere aveti?”, este mesajul cu care începe o postare din 30 septembrie.
Postarea are 27 de mii de share-uri și a fost văzută de aproape 300 de mii de persoane. Conform indicilor de performanță măsurați de Crowdtangle, este de 25 de ori mai eficientă decât media postărilor lui Cristian Terheș.
Cu o săptămână înainte, cu un discurs în Parlamentul European în care arăta că vaccinurile nu sunt sigure, Cristian Terheș ajungea să fie văzut de 670 de mii de internauți. Și această postare are o performanță de 38 de ori mai mare decât celalalte postări ale europarlamentarului.
„Există o foarte mare parte în societatea românească care nu este neapărat anti-vaccin, dar care este sceptică și stă în expectativă, care nu e convinsă nici de imaginile de la ATI și nici de spusele experților, considerând că e un mare coplot sau o isterie exagerată. La această parte de societate, politicenii care nu au avut un mesaj tranșant antivaccin au făcut mai mult rău, a existat o ticăloșie din partea lor de a ascunde intenția adevărată care este de a specula pe seama curentului”, concluzionează Țîbrigan.
Cristian Terheș consideră că nu dezinformează, ci că informează.
„Dacă acești experti în dezinformare neagă existența acestor evidențe, respectiv că vaccinurile au efecte adverse sau că autoritățile constrâng oamenii să se vaccineze, ei sunt cei care dezinformează”, spune Terheș pentru pentru Europa Liberă. Europarlamentarul e de părere că faptul că guvernul e incapabil să lupte „eficient și deștept cu acest virus nenorocit nu este din vina celor care-i critica, ci este consecința incompetenței celor de la guvernare.
„Tocmai incompetența și măsurile aberante ale autorităților îi fac pe oameni să se îndoiască de adevărul discursului oficial”, a mai adăugat oficialul.
Alți politicieni care transmit mesaje anti-vaccin sunt George Simion, liderul AUR care, spun specialiștii, nu are un discurs clar în acest sens , dar care atacă direct măsurile dispuse de autorități și induce frecvent ideea că vaccinul nu e bun.
Simion recunoaște că și-a schimbat discursul despre vaccin pe parcursul pandemiei. „Nu m-am vaccinat și nici nu mă voi vaccina (...) Specialiştii joacă pe un teren necunoscut şi nu aş vrea să risc fie şi 1% neştiind ce va urma. Am văzut că trebuie să te vaccinezi o dată la şase luni, asta spun specialiştii, eu nu aş trece din şase în şase luni printr-un vaccin care, conform prietenilor mei care s-au vaccinat, îţi face rău în momentul ăla în care te vaccinezi”, a declarat Simion, recent, la Prima TV.
Călin Georgescu, premierul desemnat AUR, este un alt politician care, în mod fecvent vorbește despre interesele economice din spatele vaccinurilor „bazate pe teamă”.
Un alt deputat AUR care promovează mesaje similare este Sorin Muncaciu, deputat de Galați, care în iunie făcea o declarație publică despre faptul că adolescenții și copiii sunt cobaii Europei pentru că își vaccinează copiii.
Ce face statul?
În cele zece luni care au trecut de la primul vaccin administrat cu fast în România, Guvernul a organizat mai multe caravane de vaccinare și o singură campanie vizibilă de promovarea a importanței imunizării - „Ce conține vaccinul”.
Campania de publicitate, care a fost lansată cu premierul Florin Cîțu cap de afiș, prezenta libertățile cu care vin la pachet imunizarea dar, paradoxal, a fost lansată chiar în ziua în care statul român anunța primele măsuri de relaxare.
Nici comunicarea caravanelor de vaccinare nu a fost mai inspirată. Într-o comună din Ilfov, oamenii s-au plâns că, pentru rapel, autoritățile voiau să-i pună pe drumuri până la București, la Spitalul Militar. Informația nu era reală, dar așa fusese transmisă prin SMS de cei care se ocupau cu vaccinarea. A fost nevoie de o săptămână întreaga ca primarul să umble prin sat să infirme ceea ce superiorii săi afirmaseră.
Nici Grupul de Comunicare Strategică, organismul înființat special să lupte cu cuvintele în pandemie, nu a excelat. Întârzierea comunicării datelor în anumite momente cheie în care așteptarea era ridicată, incapacitatea de a explica anumite inadvertențe din cifre, lipsa de transparență în anumite momente - cum a fost vaccinarea paralelă - au dus la adâncirea neîncrederii și alimentarea multor teorii ale conspirației.
Azi, în plin val patru, cel mai letal dintre toate, autoritățile nu par să-și fi învățat lecția. Deciziile se schimbă de la o zi la alta, iar comunicarea a rămas confuză. Oamenii se simt din ce în ce mai singuri și își găsesc consolarea în bulele de Facebook cu oameni care le împărtășesc viziunea și cu care se radicalizează. Și cei care cred, și cei care nu cred în vaccin.
Notă - Am ales să nu reproducem clipurile video analizate în acest articol pentru a nu contribui la propagarea mesajelor anti-vacciniste.
