Din decembrie 2018 și până acum, Ministrul Mediului a început trei sesiuni de finanțare în cadrul programului denumit „Casa Verde”. Primele două au fost un eșec, a treia de-abia a început luna trecută.
Prin acest program, în special persoanele fizice, dar și cele juridice, își pot instala pe banii statului sisteme de încălzire cu panouri solare. „Casa Verde” este un proiect implementat de Administrarea Fondului de Mediu, instituție din subordinea ministerului de specialitate.
Sesiunile din 2018-2019 și 2020 au fost două eșecuri notabile, în care foarte puțini din cei peste 12.000 de aplicanți declarați câștigători (din cei 27.000 înscriși) au și primit banii pentru panouri solare. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, promite însă că a treia sesiune, deja începută în noiembrie 2021, va fi un succes.
„Casa Verde” 2021-2022
Reprezentanții Administrației Fondului de Mediu (AFM), instituție din subordinea ministerului de specialitate, au anunțat la începutul lunii trecute că până pe 16 decembrie se finalizează înscrierea firmelor care pot face proiecte și apoi monta sistemele fotovoltaice anul viitor, în cadrul finanțărilor asigurate de „Casa Verde”. Astfel, după data de 16 decembrie persoanele fizice vor putea aplica pentru finanțări.
Programul se adresează în special proprietarilor de case, cei care au locuințe într-un bloc trebuie să se asocieze cu vecinii pentru a putea respecta condițiile de finanțare.
Tanczos Barna, ministrul Mediului, a afirmat, miercuri seara, la postul de televiziune Dgi24, că este posibil ca persoanele fizice să se înscrie încă de la sfârșitul lunii decembrie în program.
„Am îmbunătățit sistemul prin ordin de ministru în februarie. Vom aloca 20.000 de lei pentru fiecare proiect. Mergem pe sistemul de firme specializate și autorizate să le monteze. Ele depun proiectele, este sunt cele care sunt pe site-ul AFM, vor fi selectate de acolo, pot fi alese firmele cu care se lucrează”, a explicat ministrul Mediului.
Mai mult, acesta s-a arătat așa de entuziasm de proiect încât a anunțat că se caută deja soluții pentru suplimentarea bugetului inițial de 280 de milioane de lei. Asta în condițiile în care nici din acest buget nu s-a finanțat încă vreun sistem fotovoltaic pentru locuințe.
Cum va funcționa programul
- Din datele obținute de Administrația Fondului de Mediu (AFM) reiese că după ce se va încheia lista instalatorilor, altfel spus a firmelor care pot monta astfel de sisteme fotovoltaice, persoanele fizice vor trebui să-și aleagă o astfel de firmă cu care să lucreze.
- Proprietarul casei își va alege o societate de specialitate din județul sau din regiunea unde este locuința. Reprezentanții acestei societăți, în funcție de natura imobilului, vor face un proiect pe care îl vor depune la AFM.
- Valoarea instalației trebuie să fie de minimum 22.000 de lei. Fiecare familie care vrea să instaleze panouri fotovoltaice va trebui să suporte o parte de cofinanțare de minimum 2.000 de lei. În acest moment, prețurile din piața pentru o instalație fotovoltaică sub 3 kilowați, cât este necesar încălzirii unei case de până în 200 de metri pătrați, este între 15.000 și 30.000 de lei. Prețul variază în funcție de originea panourilor și timpul de așteptare a livrării.
- După depunerea proiectelor de firmele specializate în numele beneficiarilor, reprezentanții AFM vor selecta dosarele câștigătoare în limita bugetului. La sesiunea din 2019, la un buget de 570 de milioane de lei (față de 280 de milioane acum) s-au selectat peste 12.000 de proiecte câștigătoare din 27.000 de solicitări.
- În cazul în care un proiect este selectat, firmele specializate vor monta sistemele fotovoltaice, iar pe parcurs vor primi de la AFM decontarea oferită de autorități, 20.000 de lei (4.000 de euro).
- Dacă beneficiarul este nemulțumit de activitatea firmei, acesta poate schimba societatea care montează sistemul fără a mai fi nevoie de proiect nou.
„Casa Verde” a fost mereu un eșec
„Casa Verde” este un program care din 2010, atunci când a fost lansată prima variantă, a înregistrat mai multe rateuri decât reușite.
- Începutul
Primele două sesiuni ale Programului „Casa Verde”, pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, au fost în 2010 și în 2011. În februarie 2011, guvernul a decis finanțarea programului cu 300 milioane lei (credite de angajament) și 435,9 milioane lei (credite bugetare).
Până în octombrie 2011, au fost depuse aproximativ 23.000 de dosare. Executivul a anunțat că are pentru finanțări sumele de 300 milioane lei (credite de angajament) și 435,9 milioane lei (credite bugetare). Însă în anul 2014, aproximativ 10.000 de dosare care au fost depuse de către beneficiari încă din 2011 erau în analiză.
- Două programe mai mici
La finalul anului 2016, AFM a relansat programul împărțit acum în „Casa Verde Clasic”, prin care AFM finanțează sisteme de încălzire care utilizează energii regenerabile, și „Casa Verde Plus”, prin care au fost subvenționate termosisteme din materiale ecologice, sisteme de acoperișuri verzi, precum și sisteme de monitorizare și eficientizare a consumului de energie, apă și gaz.
Sesiunile au avut un succes relativ, mulți beneficiari au reclamat atunci întârzieri în plata decontărilor de către AFM.
- Ultimele două încercări, rateuri remarcabile
Programul subvenționării sistemelor fotovoltaice pentru case a mai fost lansat la finalul anului 2018 și pus în practică în 2019. Peste 12.000 de familii au fost selectați să primească finanțare din partea AFM pentru a-și monta un sistem fotovoltaic și a deveni prosumatori, adică cetățeni care își produc singuri și curat energia pentru propria casă.
„Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a blocat timp de doi ani instalările de sisteme fotovoltaice din România. Programul s-a încheiat cu respingerea definitivă a aproape 9.000 de cetățeni, cei mai mulți respinși dintr-un motiv care îi este, de fapt, imputabil AFM. Până în vara anului 2020, nici măcar un panou nu a fost montat cu ajutorul programului”, ne-au precizat reprezentanții Greenpeace, organizație care a monitorizate aplicarea programului.
„Administrația Fondului pentru Mediu a tergiversat constant derularea programului. Casa Verde Fotovoltaice a fost oprit în urma unei fraude informatice nedovedite, apoi au urmat mai multe amânări de luni de zile în evaluarea dosarelor și publicarea rezultatelor contestațiilor. După un an și jumătate de la începerea oficială a programului, scopul declarat în ghidul de finanțare a fost în totalitate ratat”, mai susțin reprezentanții Greenpeace.
În schimb, reprezentanții AFM ne-au transmis că aproape 2.000 de proiecte ar fi fost finanțate în cadrul sesiunilor „Casa Verde” din ultimii trei ani.
„Eu am o casă în Giurgiu, unde stau părinții, și am aplicat la Casa Verde. Am avut un proiect selectat. A durat cred un an până când ministerul a publicat listele instalatorilor pentru fiecare județ. După ce a publicat în final această listă, instalatorii mi-au spus că ministerul nu mai oferă finanțare, că nu mai sunt bani să-mi monteze sistemul fotovoltaic. Eu nu am apucat niciodată să primesc finanțarea pentru sistemul fotovoltaic”, ne spune bucureșteanul Dragoș Neagu.
„Până la mijlocul anului trecut, am făcut 5 instalări din 40 de dosare aprobate. Nu am mai montat apoi pentru a nu intra în blocaj financiar. Montajele se fac pe banii firmei, nu avem resurse să continuăm”, explică și Ionuț Moștean, instalator înscris în programul din 2019.
Despre program, pe scurt
„Casa Verde” pentru sisteme Fotovoltaice este un program de finanțare prin care, în teorie, Administrația Fondului pentru Mediu își propune creșterea capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile.
Indicatorul de performanță al programului îl reprezintă cantitatea totală de gaze cu efect de seră (kg CO2) să fie redusă, prin instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice calculată pe toată perioada de monitorizare a proiectului.
Banii acordați prin Casa Verde sunt decontați de Comisia Europeană prin diferite finanțări acordate României. Autoritățile europene vor să crească nivelul de energie curată folosită în locuințele de pe continent.
Pentru a combate schimbările climatice, Uniunea Europeană intenționează să crească ținta pentru reducerea gazelor cu efect de seră pentru 2030 cu 55%-60% față de cât era în 2014. România riscă să rateze aceste ținte asumate, chiar dacă primește sprijin financiar european pentru a produce mai multă energie verde.
