Până la 31 decembrie, România va primi încă 1,942 miliarde de euro din cadrul împrumutului de prefinanțare, ceea ce înseamnă că doar pentru început vor intra aproape 4 miliarde euro. Anul viitor se va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acum, cuvântul cheie este implementare. Suntem gata să vă sprijinim.Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene
Premierul Nicolae Ciucă a precizat vineri că guvernul este în întârziere cu adoptarea unor măsuri pentru implementarea PNRR-ului.
„ Ceea ce cred că este foarte important de menționat este că avem 507 jaloane și ținte pe care fiecare dintre ministerele responsabile trebuie să și le extragă și să le urmărească în îndeplinirea lor. Şi, de asemenea, avem 171 de măsuri; din aceste măsuri, 64 sunt reforme și 107 investiții.
Ca atare, suntem în urmă cel puțin cu elaborarea Ordonanței de Urgență privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR ( Planul Național de Rederesare și Reziliență). Aș dori să avem o dezbatere, să vedem cât de repede avem această ordonanță pe masă, să putem să o dezbatem și să o aprobăm”.
Obiective cu emoții
Majoritatea obiectivelor țin de Executiv, dar sunt câteva unde există emoții, spune pentru Europa Liberă fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Nu e neapărat vorba de strategia anticorupție, care este într-o formă avansată și ar trebui adoptată fie prin Hotărâre de Guvern, fie prin lege, sau de întârzieri în mecanismul financiar, de care a pomenit și premierul, ci de lucruri care trebuie livrate rapid.
„Chestiuni pe care am emoții și la care ar trebui să se muncească rapid: Ministerul Fondurilor Europene împreună cu STS ( Serviciul de Telecomunicații Speciale n.r.) trebuie să facă rapid sistemul informatic de gestionare al PNRR. Emoții am și la Ministerul Digitalizării, care trebuie să angajeze o echipă de experți care să facă analiza de sistem pentru cloud-ul guvernamental. Ce înseamnă asta? Este un sistem informatic în cloud care ar trebui să coste jumătate de miliard de euro care să unească între ele toate instituțiile statului ca să poată să schimbe informații între ele astfel încât să nu mai târâm hârtii de la o instituție la alta. Doar că asta nu este ușor de făcut și trebuie o analiză de opțiuni, care este un livrabil rapid”.
„Nu sunt chestii imposibil de făcut, pentru că am negociat PNRR în ideea că ne apucăm de implementare imediat, nu am pus la început lucruri foarte complicate, să faci o analiză de sistem, să angajezi oameni care să-ți facă analiză de opțiuni, poate să facă până și Florin Roman”, spune Cristian Ghinea.
Ce spune și ce trebuie să facă guvernul
Potrivit Executivului, pentru anul 2021 și pentru primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.
Cele cinci obiective atinse sunt, conform Guvernului:
- Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (CNIR);
- Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
- Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
- Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
- Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).
Din cele 5 obiective anunțate de guvern, doar 3 sunt pe calendarul pentru anul acesta, ceea ce înseamnă că din cele 20 de obiective mai rămân de implementat 17.
Dintre acestea, cele mai importante se referă la:
- formarea grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală,
- adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate (infrastrucură medicală prespitalicească),
- intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind Programul național pentru reducerea abandonului școlar,
- semnarea a patru acorduri de finanțare cu Comisia Europeană și cu Fondul European de Investiții pentru a demara instrumentele financiare pentru sectorul privat,
- act normativ pentru noua strategie anticorupție
- documente pentru monitorizarea și controlul derulării PNRR.
Consecințele neîndeplinirii obiectivelor
Problema majoră este că dacă obiectivele prevăzute pentru 31 de decembrie nu vor fi realizate va fi o situație penibilă, un semnal că începem cu stângul, nu neapărat o pedeapsă financiară atașată acestor primi bani.
De fapt, Comisia Europeană acordă șase luni pentru a le duce la îndeplinire sau a remedia problemele apărute. În această situație lucrurile se vor complica însă foarte mult, pentru că în iunie urmează să fie trasă următoarea tranșă de bani, care va fi însoțită la rândul ei de o serie de obiective ce trebuie duse la îndeplinire.
„Vor fi alte deadline-uri si obiective pentru primele șase luni de anul viitor. Acolo lucrurile se complică, trebuie să facă și mai multe”, spune Cristian Ghinea.
Dacă nici după aceste 6 luni țintele nu sunt atinse, se poate ajunge la pierderea a miliarde de euro, atrage atenția europarlamentarul Dragoș Pîslaru.
