„România a acționat deja, de peste 10 ani, ca membru de facto al spațiul Schengen”, afirma Klaus Iohannis pe 2 octombrie. La ultima ședință a Consiliului European, 21-22 octombrie 2022, președintele a cerut ca România să intre cât mai repede în spațiul Schengen. Același Klaus Iohannis acuza în urmă cu doi ani, în mai 2019, că România nu se află în Schengen din cauza PSD.
„Vă spun asta cu toată răspunderea. Nu din cauza francezilor sau olandezilor nu suntem în spațiul Schengen”, afirma președintele.
Între timp, „vinovații” pentru ratarea integrării în spațiul Schengen au fost chemați la guvernare, iar PSD a format Coaliția de guvernare alături de PNL. Planul integrării în spațiul Schengen rămâne deschis, dar nu se știe care sunt șansele de succes anul viitor.
Premierul Ciucă nu garantează Schengen în 2022
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, în exclusivitate pentru Europa Liberă, că nu poate garanta că integrarea în Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu.
„Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut”, a spus premierul întrebat de Europa Liberă ce se întâmplă cu aderarea la spațiul Schengen.
PSD, de la teoria vânzării portului Constanța, la evitarea subiectului
PSD nu pare foarte interesat să dea declarații pe acest subiect. Marcel Ciolacu a transmis scurt: „vorbiți cu ministrul de Interne, ministrul de Interne se ocupă de Schengen, eu sunt președintele Camerei Deputaților, nu sunt în Guvern”. Nici fostul premier, Sorin Grindeanu, nu a răspuns mesajelor legate de spațiul Schengen.
În epoca Dragnea, mesajul ratării țintei Schengen a fost legată de faptul că România refuză să vândă portul Constanța către Olanda. Teoria a fost intens promovată de social-democrați pentru a explica ratarea obiectivului.
Ministrul de Interne și abordarea de tip „țintă în mișcare"
Ministrul de Interne, Lucian Bode (PNL), a precizat, pentru Europa Liberă că România îndeplinește „toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen de 11 ani și implementează exemplar legislația specifică”, fără a beneficia însă de statutul de stat membru Schengen.
„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, pentru că ne lovim în continuare de o abordare de tip țintă în mișcare. Știm că este o decizie politică, în fond. Însă faptul că decizia trenează este nejustificat și nefiresc și nu face decât să mențină fragmentări în buna funcționare a spațiului Schengen”, a fost poziția ministrului de Interne pentru Europa Liberă.
El a adăugat că, în întâlnirile cu oficialii europeni, a cerut mai multă predictibilitate și pași concreți spre definirea aderării României la spațiul Schengen.
În timp ce România așteaptă, Croația a primit undă verde din partea oficialilor europeni pentru a intra în rândul statelor Schengen.
Rareș Bogdan (PNL) trimite scrisori șefilor de stat și guvern. „Ce se ascunde aici?"
Europarlamentarul Rareș Bogdan spune că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic.
„Ce se ascunde aici? Cine și de ce judecă discreționar, cu dublă măsură? Această situația este intolerabilă. Voi ridica problema în plenul de la Strasbourg. Salut votul din Consiliu dat în unanimitate pentru intrarea Croației, membră a UE din 2013, în spațiul Schengen, dar mă întreb ce se întâmplă cu românii”, este poziția șefului delegației PNL din Parlamentul European.
El reamintește că România a îndeplinit toate criteriile pentru a face parte din Schengen, dar „drepturile au rămas doar pe hârtie”.
Dacian Cioloș (USR) dezvăluie planul discutat în 2016
„Nu se întâmplă nimic, tocmai asta e problema”, afirmă Dacian Cioloș, liderul USR, când e întrebat ce se întâmplă cu intrarea României în Schengen.
Europarlamentarul identifică problema României: atacul la justiție din epoca Dragnea care a blocat ridicarea MCV-ului.
„Când am fost premier, pregătisem terenul. Dacă în 2017 continuam implementarea reformelor în justiție, puteam scăpa de MCV și odată eliminat MCV puteam finaliza procesul de aderare la spațiul Schengen”, a declarat Dacian Cioloș pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, de aceea USR a presat pentru desființarea Secției Speciale „pentru că ar fi fost un element esențial că România este înscrisă pe calea finalizării reformelor în justiție”.
Dacian Cioloș subliniază că „România este departe” să finalizeze reformele în justiție după venirea PSD la putere.
„Aderarea la spațiul Schengen e o decizie politică. Punct. România e pregătită să adere. Avem trei state membre care au blocat aderarea la spațiul Schengen: Germania, Franța, Olanda. Ni s-a spus foarte clar: încheiați MCV-ul și în momentul acela începem discuția la spațiul Schengen. Eu am avut, în 2016 ca premier, discuții foarte clare cu cancelarul Merkel, președintele Hollande și premierul Rutte și asta convenisem: încheiem MCV-ul, după care discutasem ca la câteva luni după încheiere MCV să intrăm cu spațiul aerian în Schengen și apoi la alte câteva luni și în spațiul Schengen terestru”, a dezvăluit Dacian Cioloș pentru Europa Liberă.
Liderul USR îi întreabă pe cei care susțin teoria cu vânzarea portului Constanța pentru a intra în Schengen ce port a vândut Croația pentru a primi undă verde.
Cioloș a evitat să spună dacă președintele Iohannis are o vină pentru că România nu se află în spațiul Schengen.
George Simion (AUR): Iohannis e vinovat și atitudinea de slugă
Pentru AUR nu există dubii: Klaus Iohannis este vinovatul principal, care a avut o atitudine „obedientă față de Bruxelles și Washington”.
„Asta e politica noastră externă, să stăm obedienți și să primim firimituri. Dacă ești slugă, ești tratat ca o slugă, iar, din păcate, asta este politica noastră externă”, a afirmat George Simion, co-președintele AUR, pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, deși România face parte din mai multe alianțe, nu este tratată ca un aliat.
„Dacă ne-am pus direct în rolul de slugă, nu este vina partenerilor Occidentali că ne tratează ca atare. Nu suntem în Schengen pentru că nu avem conducători”, a susținut liderul AUR.
România a traversat un deceniu de așteptare la poarta Schengen. Începând din 2010, afirmațiile președintelui Băsescu și cele ale președintelui Iohannis au dat mereu motive de speranță, dar niciodată nu s-au concretizat în integrarea României în spațiul Schengen.
Spațiul Schengen sau spațiul european fără frontieră reprezintă o zonă de liberă circulație în Europa, iar între statele membre sunt eliminate controalele la frontieră.
