ACTUALIZARE - Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Ministerului Justiției observațiile rezultate în urma unei ședințe a Direcției Legislație.
După analizarea lor, ministrul Cătălin Predoiu a acceptat, joi, ca procurorii care ar urma să ancheteze magistrați să fie aleși de Plenul CSM, nu de către procurorul general așa cum era în varianta inițială a proiectului de desființare a SIIJ. „Pentru infracțiunile prevăzute la alin (1) și (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani”, se arată în proiectul acceptat de Predoiu.
Ministrul mai acceptă o serie de propuneri făcute de CSM.
Astfel, anchetatorii care vor verifica magistrați trebuie să aibă o vechime de 15 ani în funcție și conduită morală ireproșabila. Cei care doresc să facă parte din această structură trebuie să-și depună candidaturile la CSM.
O direcție de specialitate a Consiliului va solicita parchetelor unde aceștia au funcționat date referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări și sesizările făcute din partea persoanelor cercetate.
CSM va mai solicita parchetelor, instanțelor și baroului opinia cu privire la conduita în exercitarea atribuțiilor profesionale, relațiile cu magistrații, cu avocații, cu justițiabilii, conduita în societate, integritatea procurorului candidat.
De la Inspecția Judiciară CSM va cere informații privind integritatea și imparțialitatea candidatului dar și rezoluțiile de clasare pe care acesta le-a dat.
Mai departe, Plenul CSM propune procurorului general lista procurorilor care vor ancheta magistrați. În termen de 30 de zile, procurorul general se pronunță asupra acestora. „Refuzul desemnării se motivează”, se arată în proiectul acceptat de MJ.
Procurorii ineficienți din noua structură vor fi controlați tot de CSM. „Plenul CSM din oficiu sau la sesizarea procurorului general analizează existența unuia dintre cazurile prevăzute la alin (1) – adică ineficiența profesională apreciată în funcție de calitatea activității – (n.red.) și, dacă este cazul, formulează propuneri de încetatre a calității de procuror desemnat . Procurorul general dispune încetarea calității în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Plenului CSM”, se mai arată în proiectul acceptat de MJ.
Articolul inițial
Direcția Legislație din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ( CSM) a transmis plenului un punct de vedere față de proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Avizul este unul „pozitiv, cu observații”, noțiune tot mai des folosită de Consiliu, atunci când dorește să transmită direcția de urmat în Parlament.
Observațiile judecătorilor, amendamentele politicienilor
Altfel spus, avizul pentru desființarea SIIJ este pozitiv, dar cu indicația expresă să fie avute în vedere anexele acestuia atunci când legea va fi dezbătută și supusă la vot.
În acest mod, anexele se transformă automat în amendamente depuse de politicieni. „Este o invenție acest aviz pozitiv cu observații. Din moment ce ai observații pe un proiect de lege este clar că avizul este negativ. Reinventează teoria dreptului cei din CSM”, ne-a declarat un magistrat.
Recent, ministerul Justiției a făcut publice o serie de dezbateri avute cu asociațiile de magistrați și cu reprezentanții societății civile pe tema desființarii SIIJ. Cu această ocazie, Predoiu a declarat că, pentru a trece legea de desființare a structurii prin Parlament, are nevoie de avizul pozitiv al CSM. „Dacă mergi în Parlament cu un proiect care nu are avizul CSM-ului și al sistemului judiciar, nu treci cu el”, a precizat, grav, Predoiu.
Dubla măsură în urmă cu 4 ani
Această cerere din partea politicienilor este cel puțin bizară, având în vedere că,în 2018, SIIJ a fost creată de parlament chiar dacă a avut aviz negativ din partea CSM. Potrivit legii, avizul Consiliului este unul consultativ. Cu toate acestea, majoritatea parlamentară actuală, de aproape 70%, are pretenția unui aviz pozitiv pentru desființarea Secției.
Potrivit unor surse judiciare, acesta va fi pozitiv doar cu numele, cheia fiind în „observațiile” cuprinse în anexă.
Ședință cu scântei
Plenul se va întâlni. vineri, în ședință pentru a vota cererea ministrului Predoiu, soluția găsită fiind rezultatul mai multor discuții tensionate în spatele ușilor închise.
În ședința premergătoare, din 8 februarie, CSM arată că s-a pus în discuție amânarea dialogului pe proiectul de lege privind desființarea SIIJ, dar propunerea a fost respinsă. În aceste condiții, procurorul Mihai Ban a părăsit ședința, după cum consemnează minuta ședinței.
Din același document rezultă că două asociații ale magistraților, asociații anti-DNA, adică Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au venit cu observații pe marginea proiectului de desființare a SIIJ.
Prima asociație este condusă de Dana Gîrbovan. Ea a fost, în 2019, propunerea PSD pentru ocuparea funcției de ministru al Justiției.
A doua asociație este condusă de Andreea Ciucă, judecătoare acuzată de luare de mită în 2003, dar achitată în 2010 de instanța supremă, după ce a susținut că banii găsiți asupra ei reprezintă un împrumut.
„Civilii” din CSM se opun desființarii SIIJ
Înainte de a se ajunge la acest tertip numit „aviz pozitiv, cu observații”, în ședința Comisiei din CSM au avut loc dezbateri aprinse. Majoritatea conservatoare a propus. la un moment dat, chiar un aviz negativ, cerând noi garanții pentru independența judecătorilor.
„Ne opunem inițiativei de desființare a Secției dat fiind că soluția normativă propusă reprezintă un regres în materia garanțiilor de independență a judecătorilor”, se arată într-un punct de vedere însușit chiar și de reprezentanții societății civile din CSM, Victor Alistar și Romeu Chelariu.
Alte nemulțumiri ale mebrilor CSM față de proiectul de lege al lui Predoiu:
- CSM are doar un rol consultativ, în timp ce procurorii noii structuri sunt numiți de Procurorul general, care este numit politic la propunerea ministrului Justiției de către președintele Româniiei și care capătă un rol decisiv.
- Procurorul șef ierarhic superior este asigurat de un procuror numit politic, având astfel un cuvânt semnificativ în confirmarea sau infirmarea anchetelor penale privind pe judecători
Prezentăm o serie de propuneri făcute în cadrul respectivei ședințe, unele dintre ele urmând a fi prezente în anexele care vor fi transmise Parlamentului odată cu așa zisul „aviz pozitiv”
- Magistrații ar trebui anchetați de o structură aparte, cel puțin un birou, condus de un procuror șef de birou.
- Procurorii care vor ancheta magistrați să fie aleși de plenul CSM, nu de procurorul general cum se propune în proiectul de lege.
- Procurorul general să poată refuza numirea acestora doar dacă nu îndeplinesc condițiile de participare.
- Procurorii care vor face parte din Biroul de investigare a Infracțiunilor săvârșite de magistrați vor putea fi selectați doar de către CSM, dintre procurorii care fac parte din serviciile de urmărire penală și care au 15 ani vechime.
- În fiecare an, CSM să facă un control de fond al Biroului care anchetează magistrați pentru a verifica dacă se respectă standardele necesare protejării independenței judecătorilor.
- Dacă independența justiției a fost afectată de urmărirea penală desfășurată de procuroi, aceștia vor fi revocați din funcții tot de către CSM
Rămâne de văzut care partid politic din coaliția de guvernare își va asuma aceste amendamente și dacă le va supune la vot.
Dacă trece în acestă formă, noua lege nu va respecta nicio exigență a organismelor internaționale care au cerut de nenumărate ori desființarea necondiționată a SIIJ.
Această strategie complexă, pusă la cale, probabil, în celebrele „centre de reflecție” pomenite de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, demonstrează legătura periculoasă între sistemul politic și cel judiciar.
