De la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit substanțial poziția de apărare pe Flancul Estic al Alianței.
A înființat patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și și-a extins capacitățile de poliție aeriană în Marea Baltică și în Europa de Est, pentru a intercepta aeronavele rusești care intră în spațiul aerian al statelor membre.
Conduse de Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Germania, aceste unități susțin ideea că un atac asupra oricărui aliat NATO ar fi considerat un atac asupra întregii alianțe. Fiecare unitate primește și contribuții de la alți membri NATO.
Ucraina nu este membră NATO, dar este o „țară parteneră” din 2008 – anul în care a solicitat un Plan de acțiune pentru aderare. În aceste condiții, Ucrainei i s-ar putea permite să se alăture alianței în viitor.
Rusia vrea asigurări de la puterile occidentale că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
Pe măsură ce Rusia a adunat peste 100.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina, unii aliați NATO au trimis ajutoare militare la Kiev.
Liderii SUA și UE au întreprins, de asemenea, eforturi diplomatice pentru a calma tensiunile cu Moscova, dar unele dintre cerințele geopolitice ale Rusiei privind extinderea NATO în fostele state sovietice sunt considerate „inacceptabile”.
Cum este susținută Ucraina de membrii NATO și UE
Uniunea Europeană oferă împrumuturi și granturi pentru a sprijini Ucraina din 2014 – anul în care Rusia a ocupat și a anexat Crimeea – iar la 1 februarie 2022, a anunțat un ajutor financiar suplimentar de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru a ajuta țara în timpul crizei actuale.
Canada a anunțat un ajutor financiar de 340 de milioane de dolari, sprijin acordat imediat Ucrainei pentru extinderea și expansiunea Operațiunii UNIFIER - misiune de pregătire militară și de consolidare a capacităților forțelor armate canadiene în Ucraina.
Statele Unite au desfășurat 2.000 de soldați americani în Germania și Polonia, au relocat 1.000 de soldați americani din Germania în România și au furnizat un pachet de ajutor militar de 200 de milioane de dolari, inclusiv 300 de rachete antitanc Javelin și 79 de tone de asistență de securitate.
Danemarca a trimis o fregată în Marea Baltică și patru avioane de luptă F-16 în Lituania, în sprijinul misiunii de poliție aeriană de lungă durată a NATO în regiune.
Letonia și Lituania expediază rachete antiaeriene Stinger după ce au primit aprobarea de la Washington pentru a transfera armele.
Țările de Jos vor trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria în aprilie pentru a sprijini activitățile de poliție aeriană ale NATO în regiune și pregătesc o navă și unități terestre pentru Forța de răspuns a NATO.
Spania trimite nave pentru a se alătura forțelor navale NATO și ia în considerare trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria.
Estonia trimite rachete antitanc Javelin în Ucraina.
Turcia a expediat deja drone antitanc în Ucraina.
Regatul Unit a trimis rachete antitanc în Ucraina, precum și trupe pentru a-i instrui pe ucraineni în utilizarea lor.
Germania trimite un spital de campanie în Estonia și a anunțat că va trimite 350 de soldați în Lituania pentru a întări un grup de luptă NATO acolo.
Guvernul polonez a aprobat trimiterea de arme de apărare aeriană, muniție și drone către forțele armate ucrainene.
Republica Cehă a furnizat Ucrainei reprize de artilerie în ianuarie, cu transferul a 4.006 obuze de 152 de milimetri.
Ce spun europenii despre o posibilă invazie rusă a Ucrainei?
Un raport din ianuarie 2022 al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) dezvăluie că europenii cred că invadarea Ucrainei ar putea ridica probleme serioase de securitate pentru Europa în termeni de energie și imigrație, de exemplu.
Ei cred, de asemenea, că Europa are datoria de a răspunde crizei, susținând răspunsul NATO și UE.
Ce spun rușii
Un sondaj realizat de Centrul Levada în aprilie 2021 a arătat că există puțin entuziasm pentru o intervenție militară în rândul membrilor societății moderne, urbane a Rusiei.
Opinia că este necesar să se ia parte la conflict în cazul unui izbucniri a ostilităților este cea mai populară în rândul grupurilor mai în vârstă.
Această viziune este mult mai puțin populară în rândul grupurilor mai tinere, așa cum se arată în graficul de mai jos.
Ce spun ucrainenii
Mulți ucraineni cred că Rusia le vulnerabilizează țara înainte de invazia efectivă, folosind tactici din epoca sovietică pentru a încerca să destabilizeze economia, să genereze tulburări civile.
De asemenea, Rusia folosește, spun ei, campanii de dezinformare, teroare și atacuri cibernetice – precum cel din 14 ianuarie, în urma căruia au căzut toate paginile guvernului Ucrainei – și chiar asasinate.
Există convingerea că Rusia va fi în măsură să invadeze cu succes doar atunci când Ucraina va fi pe punctul de a deveni un stat eșuat.
