Linkuri accesibilitate

Copiii ucraineni refugiați în România au început să meargă la școală. „Elevii noștri s-au gândit la surprize pentru nou-veniți”


Școala Internațională din Baia Mare a primit 12 elevi ucraineni cărora le-a organizat o clasă mixtă. În imagine, unul dintre copiii ucraineni găzduiți, la Baia Mare, de Alina Cotețiu, o voluntară care are grijă de mai mulți copii.
Școala Internațională din Baia Mare a primit 12 elevi ucraineni cărora le-a organizat o clasă mixtă. În imagine, unul dintre copiii ucraineni găzduiți, la Baia Mare, de Alina Cotețiu, o voluntară care are grijă de mai mulți copii.

Elevii ucraineni refugiați din Ucraina, împreună cu părinții lor sau în mult cazuri singuri, pot asista la ore în școlile românești. Ministerul Educației a dat un ordin prin care elevilor plecați din calea războiului ordonat de Vladimir Putin, li se permite să se înscrie la cursuri.

Ministerul Educației nu știe deocamdată câți elevi din Ucraina au cerut să participe la cursuri și nici ce capacitate au școlile din România.

„Totul este în dinamică. Și noi vrem să avem cifre relevante. Când avem, spunem”, afirmă ministrul Sorin Cîmpeanu.

Florin Lixandru, secretarul de stat care se ocupă de elevii refugiați spune că acum centralizează situația. „Fiecare județ raportează numeric. În ce școli sunt, nu putem spune”, arată Florian Lixandru.

La Baia Mare învață 12 elevi într-o clasă simultană

Unele școli i-au primit pe elevii din Ucraina încă din primele lor zile în România. Este și cazul Școlii Internaționale din Baia Mare. Aici învață 12 elevi ucraineni. E mult spus învață. Ei participă la activități școlare pe care le face o profesoară de engleză ucraineană fugită din calea războiului.

Irina Mikhaelovska avea o grădiniță particulară lângă Kiev, dar când a început războiul și-a luat fiica și a venit în România. Acum are grijă de copiii ucraineni la Școala Internațională din Baia Mare.

„Eu încerc să fac ore interesante pentru toți, pentru că ei sunt din mai multe clase și de mai multe vârste. Desigur că nu respectăm programa ucraineană, pentru că e clasă simultană, dar fac lecțiile cât mai interesante pentru toți. Copiii nu vorbesc engleza, așa că facem două ore pe zi limba engleză și două ore în ucraineană în care le predau diverse”, ne spune Irina Mikhaelovska prin telefon.

Profesoara susține că este important că elevii pot să vorbească între ei și să vorbească cu ea, astfel încât să intre cât de cât într-o normalitate și o rutină.

„Pentru moment e bine așa pentru ei. Avem și un băiat în clasa a VIII-a, care aici ar fi în clasa a VII-a, poate că e plictisitor pentru el, dar eu nu pot preda geometria sau matematica”, spune profesoara ucraineană.

Copiii Ucrainei: „Eram acoperit de carne de om și sânge”. „Am deschis ochii și am văzut o femeie moartă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:50 0:00

Directoarea Școlii Internaționale din Baia Mare, Flavia Zah, arată că atunci când a format clasa nu a ținut cont de vârstă.

„Avem copii de 8,9, 10 ani, sunt toți într-o clasă simultană. Noi încercăm pe cât posibil să fie bine, le oferim o masă caldă la prânz, activități școlare. Profesoara a căutat materiale în limba ucraineană și au manualele online. Important e ca elevii să se simtă în siguranță și protejați, să fie îngrijiți și să aibă interacțiune socială cu copii de vârsta lor. Să aibă cât de cât o normalitate. Cei mai mulți vorbesc numai ucraineană”, a spus Flavia Zah. Școala a inițiat și strângere de fonduri pentru susținerea elevilor ucraineni.

Patru din cei șase copii din Ucraina pe care îi găzduiește Alina Cotețiu în casa ei din Baia Mare merg și ei la Școala Internațională.

„Patru merg la cursuri la clasele primare. O doamnă profesoară refugiată se ocupă de ei. Ei nu vorbesc engleză și nici română, și atunci ea se ocupă de ei”, a spus Alina Cotețiu.

Alina Cotețiu găzduiește o mămică ucraineană cu patru copii care au început să meargă la școală
Alina Cotețiu găzduiește o mămică ucraineană cu patru copii care au început să meargă la școală

Colegiul Mihai Viteazul din București va găzdui 8 clase de elevi ucraineni

În ultimele două săptămâni, inspectoratele au primit cereri de înscriere a elevilor din Ucraina.

„De vineri, de când a fost dat ordinul prin care ei să facă cerere de înscriere, avem două cereri. Dar elevii sunt mai mulți, sunt vreo 50 de elevi în București, pentru care am ajutat acordând consultanță prin telefon să vedem la ce școli pot merge”, a spus Larisa Gojnete, inspector școlar pentru comunicare la București.

În București, Colegiul Național Mihai Viteazul va găzdui, de luni, 8 clase de elevi ucraineni, iar toate aceste clase vor avea învățătoare ucrainene, care au fugit și ele din calea războiului.

„Noi le oferim 8 săli de clasă, toți sunt copii de școală primară. Vor învăța în programul nostru de după amiază, de la 15 la 18. Deocamdată sunt înscriși 80 de elevi, dar se așteaptă să vină 200. Elevii noștri s-au pregătit să îi primească, s-au gândit la niște surprize”, a spus Liliana Zaschievici, directoarea Colegiului Național Mihai Viteazul.

Sunt doar câteva exemple de școli care au primit sau urmează să primească elevi ucraineni.

În județul Timiș sunt 10 elevi ucraineni

La Timiș, în ultimele zile s-au înregistrat 10 solicitări din partea elevilor ucraineni care vor să participe la ore.

Comisia de coordonare a activităţii de repartizare a preşcolarilor/elevilor din Ucraina a decis ca 2 elevi de clasa I și unul clasa a VIII-a să fie repartizați la Găvojdia- Școala Gimnazială, unde sunt și copii care cunosc limba ucraineană și se va ocupa un cadru didactic de la Colegiul Hașdeu Lugoj.

În Timișoara, 4 preșcolari ucraineni vor Grădinița nr. 14 Timișoara, în timp ce alți doi vor învăța la grădinița de la Școala Gimnazială nr. 2.

La Cluj, numărul solicitărilor crește de la o zi la alta

La școala privată Transylvania College din Cluj au fost integrați peste 50 de copii și tineri ucraineni, de la grădiniță până la liceu. Doar zece dintre ei au intrat direct în clasele școlii, atât pentru că sunt necesare cunoștințe temeinice de engleză, dar mai ales pe fondul șocului emoțional suferit.

„Cu cei mai mulți facem ore de limba română sau de engleză, dar le oferim și alte activități - sport, muzică, artă, încât să îi ținem ocupați. În rest, studiază în ucraineană, după curricula lor, cu profesori ucraineni, dintre mămicile care aveau experiență de predare și pe care încercăm să le angajăm”, ne-a declarat directorul executiv al Transylvania College, Ruxandra Mercea.

Ea a adăugat că noi solicitări de frecventare a școlii, fie și în format adaptat, continuă să sosească, iar de săptămâna viitoare numărul preșcolarilor și elevilor din rândul refugiaților ucraineni va depăși 100.

Tot din cadrul comunității de refugiați sunt în curs de angajare și un psiholog, care îi consiliază pe restul părinților din comunitate - dar și câte un profesor de fizică, respectiv de IT - poziții pe care școala le avea deschise.

Deși școala este una privată, toate serviciile educaționale oferite elevilor ucraineni sunt gratuite.

În România există 45 de școli gimnaziale și 10 licee în care se predă limba ucraineană, aceste școli sunt distribuite în 8 județe: Suceava, Satu Mare, Botoșani, Tulcea, Arad, Timiș, Caraș-Severin.
Ministerul Educației a realizat o procedură prin care elevii ucraineni sunt înscriși ca audienți - pot asista la cursuri, fără a fi înscriși la școala respectivă și fără a da examene. Pentru gestionarea copiilor refugiați din Ucraina, în județe au fost formate comisii din care fac parte inspectorul general, doi inspectori, două cadre didactice și un consilier sau un psiho-pedagog.

Descarcă de aici ordinul dat de Ministerul Educației prin care elevii ucraineni pot fi înscriși ca audienți în școlile din România

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG