20.000 de hectare de teren agricol roditor din Biosfera Rezervației Deltei Dunării sunt arendate fermelor comunale din județul Tulcea la același preț ca acum 25 de ani. 20 de dolari pe hectar, adică sub 100 de lei, de zeci de ori mai puțin decât profitul scos de agricultori.
La începutul anilor 2000, fermele de stat au fost privatizate, iar noii proprietari s-au ales cu mii de hectare primite în concesiune pe arende mici. Dacă redevențele anuale încasate de la fermieri de stat pe aceste terenuri nu trec de 500.000 de euro pe an, subvențiile plătite de stat către aceiași fermieri depășesc în prezent 5 milioane de euro. La asta se adaugă profiturile de zeci de milioane de euro obținute de o mână de firme conduse de persoane influente.
Conducerea Consiliul Județean (CJ) Tulcea, condusă de președintele Horia Teodorescu (PSD), încearcă din 2017 să re-concesioneze prin licitație o suprafață de 20.000 de hectare de teren agricol, pâmânt care se găsește în Rezervația Deltei Dunării.
Terenurile agricole sunt foarte roditoare datorită unor baraje care permit solului să aibă apă la discreție, dar le și protejează de inundații. Horia Teodorescu, dar și avocații Consiliului Județean, consideră că aceste terenuri trebuie scoase la licitație pentru a fi arendate pe motiv că vechile contracte de concesiune au expirat în 2017.
„Sunt terenurile județului și încercăm să le concesionăm în condiții avantajoase pentru bugetul județean, pentru populație. Suntem în proces cu aceștia și cred că în final vom câștiga”, a declarat Horia Teodorescu pentru Europa Liberă.
„Toate bunurile pe care le reclamă firmele concesionare din Biosfera Deltei – incluzând terenul, canalele principale şi secundare şi digurile care deservesc Amenajarea Agricolă Sireasa fac parte din domeniul public de interes judeţean prin efectul legii”, potrivit unui răspuns al CJ Tulcea. Instituția invocă dreptul de proprietate al judeţului în baza HG 1361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Tulcea, care prevedea că digurile vor trece în proprietatea CJ Tulcea cu titlu gratuit.
Peste 30 de procese
Intenția Consiliului Județean se lovește de opoziția a trei firme, este vorba de Agrodelta Sireasa SA și Anglo-Rom Agriculture și Delta-Rom Agriculture. Reprezentanții acestor societăți comerciale susțin că au dreptul să lucreze terenul până în 2037, nu doar până în 2017. Ei motivează că în 2017 au solicitat prelungirea cu încă 20 de ani a contractelor de arendă cu CJ Tulcea.
Arenda stabilită în 1997 și plătită inclusiv astazi este de 90 de lei/20 dolari pe an.
În absența unui compromis între CJ Tulcea și cele trei societăți, disputa s-a mutat în justiție. Consiliul cere să scoată terenurile la licitație pentru a găsi noi concesionari care să plătească o arenda la prețul pieței. Firmele solicită în schimb prelungirea cu încă 20 de ani a arendelor favorabile.
Judecătorii nu au dat sentințe finale care să stabilească dacă CJ Tulcea poate să scoată la licitație terenurile roditoare din Deltă pentru a obține arende mai mari decât 20 dolari de pe un hectar.
Agrodelta Sireasa SA îi are ca acționari pe: Traian Rece - 72%, Matei Alexandru Rece și Mihai Cătălin Rece, au fiecare aproape 9%. Cifra de afaceri a societății a fost în 2020, ultimul an cu raportări publice, de un milion de lei și profit de trei milioane de lei. Ferma a realizat și cifre de afaceri anuale de 22 de milioane de lei (2016).
„Eu îmi apăr dreptul. Când s-a făcut privatizarea, am cumpărat o fermă cu un teren concesionat până în anul agricol care începea în 2017. În contract scria că înțelegerea contractuală se poate prelungi încă 20 de ani. Nu scria în ce condiții, cu acordul ambelor părți sau altceva. Eu îmi apăr investiția, am făcut la Sireasa una dintre cele mai frumoase ferme din România”, ne explică Traian Rece, fost parlamentar în legislatura 2000-2004, atunci când am stat de vorbă cu acesta despre subiectul concesionărilor.
Anglo-Rom Agriculture SRL este deținută de societatea Fri-El International Holding SA din Luxemburg. Cifra de afaceri a societății a fost în 2020 de un milioan de lei și a înregistrat pierderi de peste patru milioane de lei.
Delta-Rom Agriculture SRL este de Fri-El International Holding SA cu 99,99% și de Cornel Matei, cu restul de 0,01%. Cifra de afaceri a societății a fost în 2020 de 12,2 milioane de lei și a înregistrat pierderi de 4 milioane de lei.
Reprezentanții acționarilor celor două companii ne-au precizat că poziția societăților în legătură cu această situație a fost precizată în fața instanțelor.
Istoria concesiunilor ieftine
În 1993, CJ Tulcea a emis o hotărâre, prin care nu mai puțin de 80.000 de hectare de terenuri agricole și amenajări piscicole au fost luate din patrimoniul societăților comerciale deținute de stat în Delta Dunării și privatizate prin Legea 15/1990.
În anul 1997, Consiliul Județean Tulcea a început să concesioneze pe 20 de ani peste 32.000 de hectare de teren agricol aflat în apropierea Deltei, care fac parte din Rezervația Biosferei Deltei Dunării.
Întreaga rezervație care cuprinde și Delta Dunării se întinde pe 110.000 de hectare, dintre care 39.947 de hectare de teren agricol și 79.541 de luciu de apă sau amenajare piscicolă. Datele sunt trecute și în Legea Nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" și în completările ulterioare.
Terenuri cu o suprafață de aproape 20.000 de hectare au fost concesionate în 1997 fermelor de stat care au avut în proprietate aceste suprafețe până în 1993 (Padina, Sireaza etc).
Înființate după 1991, fermele din Deltă s-au desprins din societatea comunistă denumită Întreprinderea de Exploatare Complexă a Resurselor Naturale Delta Dunării. Fermele, printre care și Agrodelta Sireasa, au preluat în proprietate toate bunurile (inclusiv terenurile agricole si digurile) în temeiul Legii 15/1990.
În 1997, aceste ferme erau deținute de Fondul Proprietății de Stat (FPS, denumit acum AAAS - Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului), care deținea în prima parte a anilor '90 dreptul de proprietatea asupra trenurilor.
În 2003, fostul FPS, rebotezat la acel moment AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), privatizează fermele din Deltă care aveau terenurile în arende practic simbolice. Noi proprietari s-au ales printre altele și cu arendele favorabile stabilite pe terenurile statului.
Astfel, Agrodelta Sireasa SA a rămas să lucreze în arendă terenurile a trei amenajări agricole cu suprafețe de 4.362 hectare, 1.455 de hectare, respectiv 3.601 hectare. În total, a preluat la privatizare o concesiune pe o suprafață de 9.418 hectare.
Anglo-Rom Agriculture SRL are o concesiune în amenajarea agricola Pardina de 3.203 de hectare, iar Delta-Rom Agriculture SRL are o concesiune de 7.212 de hectare.
Arendele din 1997 până în prezent
Așa cum reiese din datele obținute de Consiliul Județean Tulcea, redevențele sau arendele plătite de firmele și persoanele care au primit terenurile din Deltă sunt destul de mici chiar și dacă ținem cont de realitățile economice de acum două decenii.
Europa Liberă a obținut cifrele din contractele celor mai importante concesiuni din Biosfera Deltei Dunării făcute în urmă cu 20 de ani:
- Frații Ioan și Aron Branga au concesionat 1.641 de hectare la un loc, cu o redevență de 83 lei/ha/an. Contractele au expirat în octombrie și decembrie 2017.
- Ioan Lal a avut în concesionare o suprafață de 545 de hectare, cu o redevență de 84,96 lei/ha/an, iar contractul a expirat în octombrie 2017.
- Anglo-Rom Agriculture SRL are o concesiune în amenajarea agricola Pardina de 3.203 de hectare, cu o redevență de 78,27 lei/ha/an. Contractul ar fi expirat în octombrie 2017.
- Delta-Rom Agriculture SRL are o concesiune de 7.212 de hectare, cu o redevență de 79,15 lei/ha/an. Contractul a expirat în octombrie 2017, dar societățile sunt în litigiu cu Consiliul Județean.
- Agrodelta Sireasa SA are o concesiune în amenajarea agricolă Sireasa de 4.362 de
hectare, cu o redevență de 89,74 lei/ha/an, pentru care contractul a expirat în octombrie 2017. Ferma deține și o concesiune în amenajarea agricolă Pardina de 3.601 de hectare, cu o redevență de 89,78 lei/ha/an, contractul expirând în octombrie 2018. A treia și ultima concesiune este în amenajarea agricola Ostrov-Tătaru, de 1.455 de hectare, pentru care achită o redevență de 89,58 lei/ha/an, al cărei contract expiră în 2019.
„Eu nu am negociat redevența, eu am preluat Agrodelta în 2003. Nu mi se poate mie imputa că am fost favorizat”, ne spune Traian Rece, omul de afaceri care controlează Agrodelta Sireasa. Tot el recunoaște că până la preluarea fermelor, de pe terenurile din Deltă cu redevență mică se înfruptau fostul baron de Brăila, Bunea Stancu, și oameni apropiați de Viorel Hrebenciuc.
Studiu de caz legat de clauza prelungiri cu 20 de ani
Europa Liberă a intrat în posesia unor contracte de concesiune dintre CJ Tulcea și fermele din zonă. Cu mențiunea că toate contractele sunt tip, diferă doar numele firmei.
Spre exemplu, în Contractul de concesiune 66 din 02.04.1998 între Consiliul Județean Tulcea, reprezentată de fostul președinte al instituției - Florin Hritcu, și Delta-Rom Agriculture s-a realizat o concesionare de 7,212 hectare, un număr de 65 de loturi.
Concesionarea a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Județean Tulcea nr. 15 din 27 februarie 1998. Durata concesiuni este de 20 de ani agricoli, începând cu anul agricol 1997-1998 terminând cu anul agricol 2017.
Anul agricol începe la 15 octombrie a anului în curs și se încheie la 15 octombrie a anului următor.
La articolul numărul 11 se precizează „contractul de concesiune poate fi continuat după expirarea termenului pentru care a fost încheiat (n.r. - 20 de ani), în aceleași condiții dacă, concesionarul (n.r. - firmele private) anunță concedentul (n.r. - CJ Tulcea) cu 60 de zile înainte de terminarea termenului inițial și se încheie acordul de prelungire a contractului de concesiune cu 30 de zile înaintea expirării termenului inițial”.
„Prin urmare, concesiunea nu se prelungește automat, ci doar dacă se ajunge la o înțelegere cu CJ”, susțin juriștii instituției în documentele trimise instanțelor de judecată de la Curtea de Apel Constanța.
Prețul concesiunilor pentru primul an agricol (redevența) este stabilit în contractul consultat de Europa Liberă la 161.801 lei/hectar (n.r. - lei vechi), echivalent a 19,96 dolari/hectar, iar pentru întreaga suprafața de 7.212 hectare concesionată, redevența totală este de 143.848 dolari.
140 milioane de euro, valoarea terenurilor
Acum trei ani, Agri-finance Agricover, o platformă de soluții integrate pentru agricultură, a prezentat o analiză privind prețurile de vânzare a terenurilor agricole din România. Pentru Dobrogea se estima o cifră între 4.000 și 7.000 de euro pe hectar. Cotațiile mai mari erau tocmai pentru terenurile din Rezervația Deltei Dunării.
Rezultă că valoarea terenurilor din Deltă aflate în dispută este de 79,3 milioane de euro și 138,8 milioane de euro.
Profitul unui hectar de teren agricol din Deltă
Europa Liberă a apelat la un fermier din Tulcea pentru a ne explica cât de profitabile sunt terenurile din zonă.
Acesta ne-a precizat că între 400 și 700 de euro costă lucrările agricole care trebuie realizată pe un teren. Suma poate ajunge la valoarea maximă a estimărilor, cea de 700 de euro, dacă se fac lucrări ecologice, așa cum sunt obligate fermele din Biosfera Deltei Dunării. În această evaluare nu este trecută și forța de muncă.
La această sumă se mai adaugă arenda pentru suprafețe concesionate sau ratele bancare achitate la bancă pentru terenuri cumpărate. Arenda în Tulcea, în zona Deltei, este, în general, sub 200 de euro. Pe terenurile aflate în litigiu între CJ și ferme, arenda este de 20 de euro.
Veniturile țin mult de producția de cereale, care însă și într-un an foarte prost nu poate fi sub 4.000 de kilograme la hectar, dar de obicei se ating producții de peste 7.000 de kilograme la hectar. Numai pe producția de cereale veniturile trec de 1.400 de euro. Aici se mai adaugă venituri din culturile secundare (minimum 300 de euro) și subvenții (peste 100 de euro pe hectar). Rezultă că veniturile pe un hectar sunt de 1.800 de euro.
Arendă versus subvenții
Ca o comparație, conform contractului de arendă. ferma lui Traian Rece plătește anual o arendă de un milion de lei (200.000 de euro) pentru o suprafață de aproape 9.500 de hectare, dar primește de la stat subvenții de peste 1,9 milioane de euro din 2016, cum reiese din datele obținute de la Agenția de Plăți și Subvenții în Agricultură (APIA).
Profitul Agrodelta Sireasa din relația cu statul este, așadar, de minimum 1,7 milioane de euro pe an, fără a se lua în calcul culturile propriu-zise.
Situații identice sunt și la fermele Delta-Rom Agriculture și Anglo-Rom Agriculture, care au același proprietar, și care la 10.415 hectare plătesc arendă de aproape 210.000 de euro. În schimb, cele două societăți au primit subvenții anuale de peste 3,5 milioane de euro.
Consiliul Județean: vrea redevență mai mare
Pe terenurile agricole concesionate de către Consiliul Județean se încasează redevențe în valoare totală de 3.748.791,77 de lei, așa cum au transmis reprezentanții instituției. În 2018 s-a încercat organizarea unei noi licitații pentru concesionarea terenurilor pe zecea ani. Judecătorii au decis că această licitație nu se poate desfășura până când instanțele nu decid definitiv că fermele care au concesiuni din 1997 nu mai au dreptul de a se folosi de terenurile arabile din Biosfera Delta Dunării, așa cum susține CJ Tulcea.
Suma este mult prea mică în raport cu prețurile pieței, e de părere Horia Teodorescu. Autoritățile din Tulcea au observat încă de acum un deceniu că redevențele din Deltă sunt ridicole.
Prin modificarea HCJ Tulcea nr. 90 din anul 2009, consilierii județeni au stabilit, pentru viitoarele concesiuni, o redevență minimă de 1.000 de kilograme de grâu la hectar, cam de zece ori mai mult decât în prezent.
Agrodelta Sireasa SA: vrea prelungirea în condițiile actuale
Compania agricolă care duce o luptă acerbă pentru a continua să administreze aproape 10.000 de hectare teren pe o redevență ridicolă este Agrodelta Sireasa SA, controlată de fostul senator PSD Traian Rece și administrată de fiul acestuia, Matei Alexandru Rece, așa cum reiese din datele de la Registrul Comerțului.
De anul trecut și până acum, Traian Rece și avocații acestuia au susțin în instanță mai multe motive pentru care nu vor să predea terenurile Consiliului Județean, adică statului. Acestea sunt:
- Chiar dacă această concesiune se termina în 2017, ea prevedea și campania agricolă care începe în 2017 și se termină în 2018.
- Timp de trei ani a fost inundații pe terenurile concesionate și prin urmare contractul trebuie prelungit încă trei ani pentru că în această perioadă nu s-a putut folosi de bunul care constă în terenurile din Deltă.
- Societatea a amenajat niște diguri pe terenul concesionat și digurile sunt proprietatea Agrodelta Sireasa.
- Agrodelta Sireasa poate cere prelungirea contractului pe încă 20 de ani și să plătească tot redevențe de 80-90 de lei.
- Terenurile nu sunt de fapt în proprietatea CJ Tulcea pentru că instituția a primit ilegal administrarea terenului de la Guvernul României.
Cum pot fi anulate concesiunile
În contractele de concesiune din 1997, fermele care primesc terenurile au de îndeplinit câteva mici condiții pentru că altfel contractele pot fi anulare. La „Obligațiile concesionarului” se precizează că aceștia trebuie să facă agricultură ecologică. În contracte se menționează:
- „să cultive în fiecare an agricol întreaga suprafață concesionată”;
- „să nu cultive plante dăunătoare, narcotice sau care aduc prejudiciu mediului”;
- „să respecte regulile agrotehnice specifice culturilor înființate și masurile de protecție a mediului impuse de Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării, astfel încât sa nu micșoreze potențialul productiv al pământului și să nu provoace schimbări în domeniul ecologic”;
- „să folosească numai îngrășăminte și pesticide omologate pentru Delta Dunării și avizate de ARBDD”.
Respectarea acestor norme pot fi ușor de verificat după 2007, după aderarea României la UE, pentru că APIA acordă subvenții pentru fermierii care fac agricultură ecologică.
Însă, în baza datelor de la APIA și AFIR, reiese că toate cele trei firme, Agrodelta Siresa, Anglo-Rom Agriculture și Delta-Rom Agriculture nu au cerut subvenții pentru agricultură ecologică.
Fermele nu au primit subvenții pe Măsura 11 pentru că ar utiliza agricultura de tip ecologic pe suprafețele cultivate. Au cerut și au primit doar subvenții pentru agro-mediu și climă, Măsura 10.
Traian Rece spune că nini nu are nevoie de această subvenție. „La mine se vede cu ochiul liber că fac agricultură ecologică, se vede pe plantă, am și poze cu plantele. Poate alte ferme din deltă nu fac totul corect, dar eu fac”, spune acționarul de la Agrodelta Sireasa.
Ancheta DIICOT
Situația ambiguă a terenurilor din Deltă a atras și atenția procurorilor. La DNA, Parchetul General și DIICOT s-au înregistrat mai multe plângeri penale în ultimii șase ani. Doar DIICOT-ul a transformat sesizările într-un dosar penal pe această cauză. Încă din 2018, anchetatorii au făcut percheziții la biroul și la vila din Pipera a lui Traian Rece, acționarul de la Agrodelta Sireaza.
Procurorii au deschis atunci un dosar penal pentru constituire de grup infracțional, iar Traian Rece era suspect. Motivul: omul de afaceri a trecut în capitalul social al Agrodelta Sireaza bonduri suedeze care ar valora 165 de milioane de euro. Însă, a cumpărat aceste bonduri cu 8.000 de euro, conform contractului descoperit de procurori.
Prin înscrierea acestor bonduri în capitalul social, Traian Rece ar trebui despăgubit cu 165 de milioane de euro dacă rămâne fără ferma din Delta Dunării. Dosarul a fost închis de DIICOT, așa cum ne-au declarat reprezentanții parchetului.
Traian Rece a mai fost trimis și în judecată în 2004 sub acuzația de complicitate la delapidare, potrivit Mediafax. La vremea respectivă, pe când era adminstratorul firmei SC Club 21 Perfect SRL, cu sprijinul unor funcționari ai Admnistrației Financiare, ar fi încasat ilegal sume foarte mari de bani din rambursări ilegale de TVA.
Prin acest lucru s-ar fi ajuns la un prejudiciu de 9 miliarde lei. Spune că totul a fost o născoceală, pentru că suma imputată era de 50.000 de lei. Traian Rece spune că a făcut treabă bună în Deltă și că, dacă nu ar fi aredat el, terenurile ar fi fost și acum prăduite de politicieni.
