Magdalena Andersson, prim-ministrul suedez, o va primi pe Sanna Marin, omoloaga sa din Finlanda, miercuri, la Stockholm pentru a discuta despre „cooperarea în domeniul apărării și securității dintre cele două țări și despre situația deteriorată a securității în vecinătate”, se arată într-un comunicat de presă al guvernului suedez.
De asemenea, guvernul de la Helsinki a transmis că discuțiile dintre cele două doamne prim-ministru se vor axa pe „schimbările din mediul de securitate din Europa” și pe „politica de securitate din Finlanda și Suedia”.
Discuțiile despre aderarea celor două țări la NATO s-au intensificat odată cu invazia Rusiei în Ucraina, iar populația și politicienii din Finlanda și Suedia și-au schimbat punctul de vedere.
Principalul partid de guvernământ din Suedia și-a schimbat poziția
Partidul social-democrat din Suedia, aflat la putere, a respins până acum aderarea la NATO, însă luni a anunțat că își revizuiește politica de securitate internațională.
Argumentul celui mai mare partid de guvernământ de la Stockholm era că nealinierea militară a servit bine țării, însă o Moscovă din ce în ce mai beligerantă a forțat o regândire în tot spectrul politic atât în Suedia, cât și în Finlanda, țară care are 1.340 de kilometri de graniță cu Rusia.
„Când Rusia a invadat Ucraina, poziția de securitate a Suediei s-a schimbat în mod fundamental”, au declarat social-democrații într-o declarație citată de Reuters.
Agenția de presă comentează că poziția social-democraților privind neaderarea la NATO, reconfirmată ultima oară în noiembrie anul trecut, era considerată ca fiind cel mai mare obstacol în calea depunerii unei cereri.
Patru partide de opoziție de centru-dreapta susțin o cerere de aderare la NATO, iar liderul celui de-al cincilea a declarat că dorește ca partidul său să susțină aderarea dacă și Finlanda va merge mai departe. Partidele de stânga și Verzii sunt împotriva aderării.
Luna trecută, oficialii suedezi au declarat că vor crește cheltuielile pentru apărare cu 317 milioane de dolari în 2022, iar bugetul acordat apărării ar urma să crească la 2% - o cerință pentru țările membre NATO - însă fără să fie specificat din ce an.
Finlanda pare mai hotărâtă
Lucrurile sunt ceva mai clare în Finlanda, țară care este așteptată să își clarifice pașii în ceea ce privește NATO în următoarele săptămâni.
Anunțul a fost făcut de ministrul de externe Pekka Haavisto, joi, după ce a participat la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles.
Iar duminică, premierul Sanna Marin a declarat într-un interviu că niciun sistem nu oferă aceleaşi garanţii de securitate precum NATO, fără să spună dacă este sau nu în favoarea unei aderări.
Luni, cotidianul britanic The Times relata că Rusia a făcut o „greșeală strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia par pregătite să se alăture NATO încă din vară.
Oficialii SUA au declarat că aderarea la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și mai multe sesiuni” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda.
Washingtonul consideră că Alianța va crește de la 30 la 32 de membri, ca o consecință directă a invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina. Finlanda ar urma să aplice în mod oficial în luna iunie, urmând ca Suedia să depună candidatura ulterior.
Rusia a avertizat Finlanda și Suedia cu privire la aderarea la NATO
Rusia a avertizat din nou Finlanda și Suedia să nu se alăture Alianței NATO, argumentând că acest lucru nu ar aduce stabilitate în Europa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că „alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare”, relatează BBC.
Înainte de a-și lansa invazia, Rusia a cerut ca Alianța să oprească orice extindere viitoare, dar războiul a dus la desfășurarea mai multor trupe NATO pe flancul său estic și la creșterea sprijinului public pentru aderarea Suediei și Finlandei.
Săptămâna trecută, Peskov a declarat că Rusia va trebui să „reechilibreze situația” prin propriile măsuri dacă cele două țări nordice se vor alătura NATO, iar în februarie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a avertizat asupra „consecințelor militare și politice”.
NATO a fost formată în 1949 pentru a contracara amenințarea expansiunii sovietice. De la căderea zidului Berlinului, mai multe țări est-europene - printre care și România - au aderat la NATO.
Cea mai cunoscută prevedere este cea din articolul 5, care spune că statele se vor apăra reciproc în cazul unui atac împotriva oricărui stat membru.
