Clădiri vechi, unele cu bulină, saloane cu zeci de paturi, blocuri operatorii îngrămădite și improprii actului medical sau pereți care ascund infecții greu de ucis sunt câteva din problemele sistemului medical românesc.

Cu Sănătatea românească fac ping-pong autoritățile locale, cele județene sau cele de la centru de fiecare dată când se pune problema construirii unui spital nou. De 32 de ani, România a reușit să construiască o singură clădire nouă de stat, în timp ce spitalele sale trec unul câte unul pe lista construcțiilor în pericol.

Un raport din 2018, arăta că aproape o treime din cele 375 de unități spitalicești din România au clădiri pe lista roșie a construcțiilor care riscă să se prăbușească în cazul unui seism similar cu cel din 1977.

Pentru o serie de județe - Bacău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ialomița, Prahova, Suceava, Tulcea și Vâlcea nu existau deloc date. O parte dintre ele au fost făcute publice punctual ulterior. Și aici există spitale care aveau risc seismic.

Din 2018 încoace listele nu s-au schimbat prea mult. Au fost consolidate câteva spitale, unele in București, altele sunt încă în procedura de refacere, iar unele au fost pur și simplu închise, că riscau să se dărâme pe pacienți.

Panciu - orașul distrus de cutremur cu un spital în pericol în caz de nou cutremur

Spitalul Orășenesc din Panciu era pe lista spitalelor în pericol și, la patru ani de la întocmirea documentului este tot acolo. Spitalul a fost construit după cutremurul din 1940 care a distrus orașul în proporție de 99%. Doar 5 din cele 371 de case din Panciu au mai rămas în picioare. Printre clădirile prăbușite s-a aflat și spitalul.

„La spitalul din localitate, s-a muncit în dimineața zilei de 10 noiembrie 1940 la scoaterea unei doamne inginer ce era internată în acel spital, la etaj, și cu multă greutate s-a putut scoate în viață, având răni pe corp, s-au scos de sub dărâmăturile zidurilor, o altă femeie și pe fiica ei ce au fost apucate de zidurile năruite. Femeia a murit, iar fiica sa a fost scoasă în viață, dar rănita pe corp”, consemnează rapoartele vremii.

La 80 de ani distanță, clădirea veche de tot atâția primește în fiecare an 3.000 de pacienți la cele cinci specializări - gastroenterologie, chirurgie generală, pediatrie, obstetrică-ginecologie și medicină internă.

Cele mai apropiate spitale sunt - la 30 de km distanță Spitalul de Urgență Focșani, la sud, iar spre nord Adjud. Unitatea medicală are două corpuri de clădire - cea în care funcționează spitalul propriu-zis și altul la circa 800 sute de metri în clădirea dispensarului orașului unde sunt tratați bolnavii de TBC.

„Clădirea apare pe listă pentru că este o clădire foarte veche, dar este o clădire solidă. Este o clădire construită la 1940 și ceva, dar erau construcții destul de solide cu subsol bine stabilit, cu structură de rezistență din cărămidă, reabilitate, cu acoperiș făcut. Este o clădire parter plus 1, rezistentă. Există și un corp de clădire unde funcționează pediatria și sala de mese construit mai nou, în 1970”, explică Valentin Podaru, managerul spitalului.

Spitalul a fost reabilitat începând din 2016-2017, iar lucrările se derulează și acum. Reabilitarea nu a vizat însă și structura de rezistență, ci doar lucrări curente.

„Acum avem un proiect de reabilitare generală pe care credem că o să-l ducem la bun sfârșit până la finalul anului 2024, împreună cu UAT Panciu. De acum încolo urmează să facem și structura de rezistență”, mai explică directorul spitalului pentru Europa Liberă.

În momentul de față, proiectantul evaluează fiecare problemă identificată, urmând ca apoi autoritățile să ia legătura cu Direcția de Sănătate Publică pentru a stabili compartimentarea secțiilor, a saloanelor, sălilor de mese asftel încât consolidarea și reabilitarea generală să se facă în conformitate cu actualele norme medicale, mult diferite față de cele în vigoare la momentul construcției clădirii.

În paralel, spitalul a început construcția unui centru de diagnostic unde va exista un RMN, un cabinet de cardiologie, un cabinet de balneofiziologie, cu dotările de aparatură necesară, iar în viitor se ia în calcul construcția unui nou spital.

Botoșani - Spitalul județean cu 6 secții, în clasa de risc seismic I

În Botoșani, 58 de clădiri au fost încadrate în categorii cu grad ridicat seismic, atât în municipiul Botoșani, cât și în Dorohoi, încă din 2013.

Șase clădiri în care funcționează secții ale Spitalului Județean de Urgență Mavromati din Botoșani sunt pe o altă lista de risc seismic I dat din 2018. Majoritatea clădirile au fost ridicate în jurul anului 1900.

Un raport al Inspectoratului Județean pentru Urgență arăta care sunt motivele care cauzează creșterea riscurilor de cutremur. Unul dintre ele este vechimea clădirilor, „faptul că acestea au fost expuse în timp la seisme importante, care au consumat din rezerva de capacitate portantă, determinând apariţia şi evoluţia ulterioară a unor trasee de fisurare”.

În spitalul din Botoșani erau tratați, înainte de pandemie, 50.000 de oameni anual. În 2020 și 2021, numărul pacienților care au fost internați în secțiile spitalului din Botoșani a scăzut la 30 de mii.

Mulți dintre ei sunt copii. Sunt tratați într-una dintre clădirile încadrate în clasa de risc seismic I. Construită inițial ca un cămin de nefamiliști, construcția în care funcționează secția de pediatrie a fost adaptată nevoilor medicale, dar fără a-și atinge scopul în totalitate. Controale din 2018 și 2019 ale responsabililor din sănătate au arătat că Secția ATI pentru copii, singura din județ, nu este pregătită pentru un incendiu din cauza modului în care este compartimentată clădirea.

„Am analizat varianta consolidării și, având în vedere că acea clădirea unde își desfășoară activitatea secția de pediatrie a fost o clădire care nu a fost construită cu destinația spital, consolidarea-refacerea era mai greu decât construirea unui corp nou. Noi am făcut anul trecut studiu de fezabilitate și am depus documentele în vederea construirii unui corp de spital nou”, a declarat Doina Caba, directoarea spitalului județean din Botoșani, pentru Europa Liberă.

Noul spital de pediatrie, cu șase nivele, ar urma să fie construit din banii din Programul Național de Redresare și Reziliență, dar nu se știe data clară la care ar urma să fie gata.

Într-o situație și mai rea se află și clădirea în care funcționa Secția de boli dermato-venerice. Secția a fost închisă definitiv de curând pentru că reprezenta un pericol iminent, iar clădirea urmează să fie demolată.

„E o clădire foarte veche și costurile numai pentru secția de dermato, unde adresabilitatea este scăzută. Reabilitarea clădirii costa foarte mult și mai bine construiești”, mai arată Doina Caba.

Până când va exista o soluție nouă pentru secția de dermato-venerice, aceasta a fost mutată într-o altă clădirea încadrată în clasa de risc seismic I a Secției de boli infecțioase.

„În pandemie ne-a trebuit etajul doi, că aveam mai mulți bolnavi și am dus-o acolo acum”, arată Doina Caba cum s-a produs mutarea. „Ea a fost reabilitată de două-trei ori în perioada asta, arată destul de bine, nu a fost consolidată nici ea, dar ea este mai nouă.”

O altă mare problemă este cu secția de psihiatrie. Ea funcționează în mai multe clădiri. Cea mai afectată este cea în care sunt bolnavii cronici.

„La secția de boli cronice unde am făcut noi evaluarea de risc seismic acum am terminat documentația de actualizare a riscului seismic și evaluarea energetică și vom intra luna viitoare pe PNRR”, mai spune directoarea.

Și pentru această secție se are în vedere construirea unui spital nou. Secția de psihiatrie cronică are 300 de paturi și o ocupare permanentă de 70-75%. Aceasta este cea mai importantă din județul Botoșani, singura alternativă, dar limitată ca număr de pacienți și servicii, fiind o secție exterioară a Spitalului Municipal.

Ploiești - O clădire nouă pentru un spital vechi

În Ploiești sunt două spitale aflate în situație de risc seismic major. Spitalul Municipal Schuler și o clădire a Spitalului de Pediatrie.

Clădirea este construită la sfârșitul lui 1890. În aceasta lucrează în prezent șaisprezece persoane din aparatul administrativ.

„Peste clădirea aia au trecut vreo patru cutremure și ea este în picioare, eu nu știu cine a construit-o și cum dar ea este o clădire superbă, dar nu s-a dărâmat. A trecut '40, '77, '86, '91 (ani în care au fost înregistrate cutremure importante, n.r.) au trecut foarte multe cutremure peste ea, dar asta nu înseamnă că este sigură”, a declarat directoarea Spitalului de Pediatrie Ploiești, Anca Miu.

Prin spitalul de pediatrie din Ploiești trec în medie 150-200 de copii pe zi. Acesta funcționează în trei clădiri. Conducerea a încercat să găsească o soluție măcar temporară pentru a scoate din clădirea cu risc seismic angajații.

„Nu există loc pentru partea medicală, ne înghesuim teribil, nu avem unde să punem partea administrativă”, a precizat Anca Miu.

O soluție ar fi mutarea într-un spațiu de lângă ambulatoriul integrat, dar spațiul nu este racordat la sistemul de încălzire.

„Varianta ideală este construirea unui spital nou care să cuprindă și ambulatoriul și aparatul administrativ. Există un plan, eu mă rog la Dumnezeu sau la cine vreți dumneavoastră, să se realizeaze. Există un proiect de Banca Mondială pentru un spital de la zero, conform cu toate normele. Nu putem să adaptăm un spital vechi la niște norme noi”, spune Anca Miu.

Galați - un spital în consolidare și reabilitare de trei ani

Spitalul Județean Galați a fost și el pe lista clădirilor cu risc seismic. În mai 2017, Consiliul Județean Galați aproba indicatorii de consolidare și reamenajare a clădirii. Printre ele, se regăseau consolidarea structurala a cladirii spitalului S+D+P+9E și - Consolidarea structurală a clădirii ambulatoriu S+D+P+4E.

„Clădirea nu era într-o stare de degradare, dar, dacă așa au considerat specialiștii că este risc seismic, am decis și consolidarea o dată cu eficientizarea”, a declarat directoarea spitalului.

Lucrările au fost demarate în 2018 și urmau să se termine în 2022. Valoarea totală a investiției a fost de 69 de milioane de lei (14 milioane de euro), dintre care 41 de milioane reprezentau finanţare europeană. Restul banilor urmau să vină de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice și Consiliul Judeţean.

După ce licitația inițială a fost anulată și reluată, lucrările au început în 2019 și urmau să dureze 44 de luni. Pandemia provocată de noul coronavirus a îngreunat şi chiar a stopat o parte dintre lucrările de modernizare desfăşurate prin proiectul Creşterea eficienţei energetice pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi așa că, la întârzierea inițială s-a mai adăugat un an.

„Reabilitarea se desfășoară pe tronsoane, restrângem activitatea din anumite secții, ele nu sunt în totalitate desființate. Se face recompartimentare, se schimbă ventilația și este adaptat la standarde actuale europene. A fost o perioadă foarte complicată pentru că s-a suprapus perioadei de pandemie”, a declarat directoarea spitalului Alina Dobrea pentru Europa Liberă

Expert: consolidăm sau construim spitale noi?

Nu există o rețetă general valabilă atunci când vine vorba despre soluția de consolidarea sau reabilitare a spitalelor în pericol seismic, sunt de părere specaialiștii.

„Fiecare spital are particularităţile sale – răspunsul la această întrebare este în funcţie de situaţie, de planurile pe termen lung ale spitalului”, spune arhitecta Raluca Șoaită specializată în proiectarea de spitale.

Ea spune că decizia consolidării sau construirii se iau după ce există o strategie de dezvoltare a infrastructurii medicale etapizate la nivel macro şi pe termen lung. Trebuie făcute planuri reale pe pe 3, 5 sau 10 ani, bazate pe nevoia reală.

„În general, este mai ieftină renovarea unei clădiri existente decât construirea uneia noi. Totuşi, există factori care în cazul spitalelor pot creşte costurile. Un exemplu este cel al lucrărilor de execuţie cu spitalul funcţional care cresc costurile de execuţie şi creează inconvenienţe la nivel medical”, spune arhitecta care prezintă avantajele și dezavantajele fiecăreia dintre soluții.

Avantajele renovării clădirii existente:

• Renovarea infrastructurii existente poate să fie mai puţin costisitoare.
• Evitarea costurilor achiziţiei de teren.
• Personalul medical este obişnuit şi cunoaşte infrastructura existentă (nu necesită o perioadă de adaptare).

Dezavantajele renovării clădirilor existente :

• Întreruperea funcţionării spitalului şi confortul pacienţilor/personalului medical.
• Riscuri de infecţii nozocomiale.
• Limitarea soluţiilor de instalaţii, de realizare fluxuri – acceptarea de compormisuri.
• Costuri mai mari dacă spitalul trebuie să funcţioneze în timpul lucrărilor.
• Dificultăţi în integrarea de noi echipamente medicale – costuri suplimentare.
• Dificultăţi şi costuri suplimentare pentru integrarea de soluţii sustenabile.
• Neeficienţa tramei structurale dimensionate iniţial pentru un model de spital obsolet (ex. saloane cu paturi multe fără baie în salon vs saloane cu 1-2 paturi cu baie proprie).

Avantajele construcțiilor noi :

• Infrastructura realizată/dimensionată ţinând cont de standardele, tendinţele si tehnologiile actuale (echipamente medicale actuale).
• Continuitatea funcţionării a serviciilor medicale pe perioada de execuţie şi astfel reducerea costurilor suplimentare în acest sens.
• Integrarea de soluţii sustenabile şi astfel reducerea costurilor de funcţionare şi mentenanţă.
• Implicarea utilizatorului în perioada de deisgn şi astfel realizarea unui spaţiu bazat pe nevoia acestuia.

Dezavantajele construcțiilor noi:

• Costuri cu achiziţia de terenuri/ realizare infrasturctură tehnică pentru un sit nou (reţele instalaţii, drumuri, transport public, etc.).
• Costuri mai mari de execuţie.
• Perioada de adaptare a personalului medical la noul spaţiu.
• Perioada de adaptare (transport, etc.) a vadului de pacienţi la noua locaţie.

Ministerul Sănătății vrea înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)

De infrastructura spitalicească din România se ocupă autoritățile locale, cele județene, Ministerul Sănătății sau alte ministere care au în administrare spitale dedicate, cum ar fi SRI sau MAPN. De aceea, uneori, responsabilitatea este pasată de la un oficial, la altul.

Pe 24 martie 2022, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate. Instituția ar trebui să se ocupa de asigurarea igienei și a sănătății publice, protejarea dreptului la ocrotirea sănătății prin „crearea, menținerea și dezvoltarea unei infrastructuri naționale de sănătate moderne, care să corespundă specificațiilor și standardelor de performanță aplicabile la nivel european și internațional.”

Decizia instituirii unui astfel de organism a fost determinată de situația epidemiologică legată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și de utilizarea infrastructurii de sănătate existente în principal pentru asigurarea serviciilor medicale necesare pentru tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19. S-a creat astfel un dezechilibru între tratarea pacienților cu Covid și cei cu alte afecțiuni, tocmai din cauza lipsei spațiului sau pentru că au fost improprii anumite spații.

În plus, se arată în nota de fundamentare, au existat multe situații în care „infrastructura de sănătate existentă, inclusiv dotările existente în unitățile sanitare, nu pot asigura un tratament corespunzător al pacienților cu diferite afecțiuni specifice, ceea ce face necesar transferul acestora la unități sanitare din străinătate, fiind astfel afectat accesul persoanelor la servicii medicale în România.”

Primele spitale de a căror construcție ar trebui să se ocupa noul organism înființat ar fi spitalele regionale de urgență, Iași, Cluj și Craiova. Acestea au apărut pe lista obiectivelor finanțate din fonduri structurale în cadrul perioadei de programare financiară 2014-2020 prin Programul Operațional Regional și și sunt propuse a fi finanțate în cadrul perioadei de programare financiară 2021-2027 prin Programul Operațional Sănătate.

În toate cele trei orașe în care ministerul dorește să accelereze construirea de spitale există unități medicale în clădiri improprii.

ANDIS ar trebui să fie un centru de excelență cu personal corespunzător și expertiză specializată, având capacitatea necesară pentru gestionarea de proiecte complexe finanțate din fonduri europene. Nu este specificată data când acesta ar trebui să ajungă pe masa Guvernului.