Secretarul general adjunct al NATO susține că o victorie a Ucrainei este posibilă, însă avertizează că ar putea urma un conflict de lungă durată, cu multe pierderi de vieți omenești.
Alianța nord-atlantică este mai puternică decât Rusia, spune Mircea Geoană, care mai arată că nu sunt semne în acest moment că președintele rus Vladimir Purin ar avea intenții de pace.
Cât privește principala lecție pe care o învață România în acest război, Mircea Geoană susține că România n-a avut niciodată garanții de securitate mai credibile ca acum. România trebuie să creadă în direcția sa pro-occidentală pe care s-a așezat, dar să-și perfecționeze democrația și economia.
„Calitativ, nu va fi diferență între protecția pe care o oferim României și cea pe care o oferim Belgiei”, spune Mircea Geoană.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre NATO, atras în război de către Rusia: Nu vedem indicii din partea Federației Ruse că ar avea intenții să se apuce de o ispravă și mai complicată pentru dânșii. NATO este mult mai puternic decât Federația Rusă. Considerăm că riscul de război între NATO și Federația Rusă este scăzut;
- Despre Occident: Nu am văzut niciodată Occidentul mai unit ca acum. Cred că, în clipa de față, nimeni nu mai are vreo iluzie cu privire la cine este Putin și cine este Rusia astăzi. Și acesta este lucrul care ne unește;
- Despre China: Este momentul adevărului pentru conducerea de la Beijing. Este în fața unei opțiuni: să îl susțină sau nu pe Putin, care este un paria la nivel internațional și să își pună sau nu în pericol relațiile cu toată lumea democratică;
- Despre prezența NATO pe flancul estic: Este insuficientă, dar vom avea decizii pentru o prezență mai robustă, permanentă, coerentă. Calitativ, nu va fi diferență între protecția pe care o oferim României și cea pe care o oferim Belgiei. Între estul și vestul Europei vom avea practic coerență strategică;
- Despre candidatura la prezidențiale: Eu am făcut treaba asta o dată și știm bine cum s-a întâmplat și nu vreau să intru în detalii pentru că, așa cum zice românul, `mortul de la groapă nu se întoarce”. Nu-mi fac vânt cu coada de pe acum, am o treabă de făcut, îmi place ceea ce fac;
Europa Liberă: Domnule Mircea Geoană, președintele american Joe Biden a anunțat recent că Statele Unite ale Americii oferă Ucrainei ajutor militar de 800 de milioane de dolari, muniție, artilerie grea. America va primi 100.000 de refugiați și, ne spune Joe Biden, asistența aceasta va fi una continuă. Acum ne aflăm într-o fereastră critică, spune acesta. Rusia pregătește scena pentru următoarea fază. În ce fază a acestui război suntem în prezent?
Mircea Geoană: Suntem în faza a doua a războiului, dar, așa cum spunea și președintele american, ne aflăm într-un moment decisiv al acestei perioade a războiului.
Anticipăm un război prelungit, anticipăm un război și mai sângeros și anticipăm nevoia pe care aliații din NATO, începând cu America, continuând cu mulți alții, nevoia de sprijin consistent și adecvat acestei etape pentru armata ucraineană și pentru Ucraina, în general.
America a donat până acum undeva spre 2,5 miliarde de dolari. Alți aliați au făcut la fel. Suntem într-un moment decisiv al acestui război.
Este o altă etapă, calitativ diferită, pe un fond mult mai larg, nu este o formă de semi-gherilă urbană, este vorba de un război mai tradițional.
Distanțele deschise sunt undeva spre 480 de kilometri în Donbas, sunt și alte zone foarte deschise în sud și de aceea aplaudăm modul în care aliații continuă să-i sprijine pe ucraineni.
Europa Liberă: Cât ar mai putea dura războiul?
Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg spunea, în urmă cu câteva zile, că acest război poate să dureze zile, săptămâni, luni sau poate chiar ani. Depinde foarte mult de un cumul de factori.
Evident că primul factor este realitatea de pe terenul de luptă și vedem armata ucraineană extrem de bravă, bine pregătită, o armată de tip NATO, pentru că-i pregătim din 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei. Vedem și echipamente moderne și adecvate acestei etape venind către ei. Sunt și alți factori, sunt factori economici, sunt factori psihologici.
Dacă Ucraina crede că va câștiga războiul, crede și NATO acest lucru. Credem că o victorie a Ucrainei este posibilă, este dezirabilă. Și o înfrângere a lui Putin este posibilă și dezirabilă.
E un război psihologic și informațional extrem de intens, e aproape la fel de intens cu cel de pe teren. Sunt factori economici și financiari, sancțiunile care produc efecte asupra economiei Federației Ruse. Sunt factori pe care nu-i putem cuantifica.
Dar ceea ce simțim că se întâmplă, ne pregătim pentru un război care poate să dureze mult și care o să devină un război și mai costisitor, cu și mai multe pierderi umane, materiale și distrugeri.
Europa Liberă: Credeți că Ucraina poate câștiga războiul?
Mircea Geoană: Dacă ei cred, credem și noi. Un factor pe care nu-l putea cuantifica Federația Rusă este moralul extraordinar pe care armata ucraineană îl are și, de asemenea, moralul foarte scăzut pe care îl au trupele rusești.
Deci, există în clipa de față un imponderabil al acestui război pe care noi îl vedem jucând în favoarea Ucrainei.
Credem că o victorie a Ucrainei este posibilă, este dezirabilă. Și o înfrângere a lui Putin este posibilă și dezirabilă. De aceea îi ajutăm pe ucraineni cu tot ceea ce putem, pentru a putea izbândi în acest război, un război care este și al nostru într-un fel.
Europa Liberă: Ar putea fi atras NATO în acest război, declanșând un al treilea război mondial? Este luată în calcul această variantă?
Mircea Geoană: Un război regional în Europa este suficient de grav deja, de aceea veghem ca acest sprijin pentru Ucraina și mesajele pe care le transmitem Federației Ruse să nu conducă către o escaladare a războiului, și mai cumplit, pe o scară și mai mare.
Nu vedem în acest moment indicii din partea Federației Ruse că ar avea intenții să se apuce de o ispravă și mai complicată pentru dânșii. NATO este și mult mai puternic decât Federația Rusă și de aceea considerăm că riscul de război între NATO și Federația Rusă este scăzut.
Veghem, este rolul nostru să fim siguri că sprijinul pentru Ucraina și izolarea Rusiei să nu conducă la un război pe scară și mai mare.
Europa Liberă: România și modificarea legislației pentru a putea dona arme Ucrainei. E un pericol pentru România dacă va face asta, ar putea exista consecințe?
Mircea Geoană: Noi respectăm deciziile suverane ale fiecărui stat aliat. Nu suntem noi cei care spunem Washingtonului sau Bucureștiului ce să facă și ce să nu facă. Dar ceea ce putem vedea este că toți aliații, într-o formă sau alta, îi ajută pe ucraineni. Fiecare are un specific național, o anumită realitate politică internă.
Eu cred că nu există riscuri, cu toții îi ajutăm pe ucraineni într-o formă sau alta. Respectăm decizia suverană a fiecărui aliat de a-și aranja legislația internă, dacă este cazul.
Și Germania trebuie să schimbe legislația, era lege care interzicea exportul de echipamente militare în zone de război. Și știm bine că democrația germană este una foarte robustă, democrație parlamentară autentică.
Dacă, în România, este nevoie de schimbare de legislație, foarte bine. Cu legislație modificată sau nu, risc la adresa României nu întrevedem.
Europa Liberă: Cum vedeți comunicarea României, colaborarea României, în acest context de război? Președintele României, Klaus Iohannis, nu a vizitat Ucraina încă, premierul României, Nicolae Ciucă, nu a fost acolo. Spunea ministrul apărării, Vasile Dîncu, pentru Europa Liberă, că noi suntem mai tăcuți, democrația României e mai rezervată, mai discretă. E o problemă de comunicare pe care o are România? Ar fi putut face mai mult România pentru Ucraina?
Mircea Geoană: Nu este căderea mea să comentez ceea ce fac țările aliate și n-am să o fac nici în cazul țării mele, în cazul României. Eu văd ceea ce văd la NATO.
Văd România activă, o Românie coerentă, o Românie care își pledează cauza și care pledează și cauza Ucrainei, aud o Românie care pledează, ca și alți aliați, pentru cauza Republicii Moldova. Deci, ce decide și ce nu decide conducerea României să facă din punct de vedere politic e problema fiecărui stat aliat.
Sunt foarte rezervat în a spune că există lideri potriviți sau nepotriviți pentru un moment sau altul. Trăiești cu liderii pe care-i ai. Ne uităm la președintele Zelenski. Înainte de acest război era la rating de 25%. În acest război, practic, este eroul națiunii și este, cred, eroul lumii libere, astăzi.
L-am văzut pe Dmitro Kuleba vizitând Bucureștiul. Sunt convins că și Bucureștiul știe să-și ia deciziile în conformitate cu propria sa evaluare. La NATO, România se comportă coerent, activ și este foarte respectată.
Europa Liberă: Sunt liderii României persoanele potrivite în momentul potrivit? Premierul Nicolae Ciucă este liderul de care are nevoie România în prezent?
Mircea Geoană: Sunt foarte rezervat în a spune că există lideri potriviți sau nepotriviți pentru un moment sau altul. Trăiești cu liderii pe care-i ai. Ne uităm la președintele Zelenski. Înainte de acest război era la rating de 25%. În acest război, practic, este eroul națiunii și este, cred, eroul lumii libere, astăzi.
Deci, fiecare moment are specificul său și sunt convins că, până la urmă, fiecare popor, în felul său, are cultura proprie, democrație proprie, știe să-și facă reglajul fin și să dea liderii pe care îi consideră cei mai potriviți pentru acea perioadă. Până la urmă, aceasta este frumusețea democrației. Și nu trăim într-o lume ideală, trăim într-o lume reală și fiecare țară își alege liderii pe care îi dorește.
Europa Liberă: Germania spune că oprirea fără înlocuitori a importurilor de gaz, petrol din Rusia o să provoace o recesiune puternică în țară, iar marii producători industriali vor închide porțile. Ungaria cere Uniunii Europene să-i prezinte alternative de aprovizionare pentru a susține un eventual embargo asupra petrolului, asupra gazelor rusești. E tensiune în interiorul NATO pe aceste teme?
Mircea Geoană: Niciodată nu am văzut Occidentul mai unit ca acum. Poate că ai nevoie de o criză atât de profundă ca să îți dai seama cât de multe lucruri avem în comun și să nu începi să amplifici diferențe, care sunt, până la urmă, inevitabile în democrație și în capitalism. E vorba și de fluxuri financiare și de bani. Nu e vorba doar de politică și geopolitică.
„Să nu mai tragem concluzii romantice despre Putin și despre Rusia”
Dacă ne uităm retrospectiv, Crimeea a fost un element suficient de clar, un mesaj suficient de transparent. Dacă Georgia, în 2008, nu a fost, poate, atât de transparent, Crimeea și estul Donbasului au fost foarte clare. Multe țări din Europa au preferat, din motive diferite, să interpreteze în registrul național învățăturile acelui moment.
Niciodată nu am văzut Occidentul mai unit ca acum. Poate că ai nevoie de o criză atât de profundă ca să îți dai seama cât de multe lucruri avem în comun și să nu începi să amplifici diferențe. Cred că în clipa de față nimeni nu mai are vreo iluzie cu privire la cine este Putin și cine este Rusia astăzi. Și acesta este lucrul care ne unește.
Cred că în clipa de față nimeni nu mai are vreo iluzie cu privire la cine este Putin și cine este Rusia astăzi. Și acesta este lucrul care ne unește. O țară care are dependență 90% față de importul de gaze trebuie să se gândească și la formule alternative.
Ceea ce este cel mai important este să nu mai tragem concluzii romantice despre Putin și despre Rusia. Este o țară care folosește agresiunea militară, brutalitatea, dezinformarea și mijloacele hibride pentru lupta împotriva sistemului nostru democratic.
Sunt convins că, din Germania până în America, și din România până în Canada, cu toții suntem astăzi în fața acestei realități și vom lua măsuri în consecință. Chiar dacă nu se va întâmpla peste noapte mutarea unui sistem economic și energetic, securitatea energetică devine dominantă, securitatea agroalimentară devine dominantă.
De aceea, am mai multă încredere că aliații, indiferent de nuanțele pe care le au astăzi, au înțeles această lecție brutală a istoriei. Rusia este o amenințare și un risc permanent pentru noi și trebuie să ne organizăm ca atare.
Europa Liberă: Finlanda și Suedia și aderarea lor la NATO. La ce consecințe vă așteptați din partea Rusiei?
Mircea Geoană: Este încă o dovadă a faptului că președintele Putin a făcut o eroare grosolană de calcul strategic atacând și invadând Ucraina. Nu știu ce a stat în spatele deciziei, dar, în mod clar, a subestimat unitatea Occidentului, a subestimat dârzenia și eroismul ucrainenilor, a subestimat modul în care ne vom aduna să punem sancțiuni împotriva Federației Ruse și a subestimat ceea ce fac alți vecini, cum este cazul Finlandei și Suediei.
De aceea, noi suntem extrem de respectuoși față de procesul democratic intern din cele două țări. Observăm că el este foarte accelerat. Nu putem anticipa care este decizia acestor țări, dar, dacă decizia dânșilor va fi să vină către NATO, sunt convins că vor avea din partea noastră și a aliaților un răspuns favorabil.
Cele două state nordice sunt exemple de democrație parlamentară participativă. Vrem să dăm cu tot respectul nostru timp democrației celor două țări. Dacă vor decide să vină către noi, ușa deschisă a NATO este deschisă și pentru aliații din nordul Europei.
Europa Liberă: Care sunt așteptările NATO cât privește China, în contextul războiului? Ne uităm la ultimele declarații făcute de partea chineză. MAE chinez spune că NATO trebuie să înceteze imediat răspândirea remarcilor provocatoare la adresa Chinei.
Mircea Geoană: Este momentul adevărului și pentru conducerea de la Beijing. Noi înțelegem relația pe care o au cu Federația Rusă. E un parteneriat strategic, există multe interese, există și interese pentru a grăbi declinul Occidentului și a grăbi declinul Americii, ca putere globală.
Credem că Beijingul este în acest moment în fața unei opțiuni: să îl susțină pe Putin, care este un paria la nivel internațional și să își pună în pericol inclusiv relațiile cu toată lumea democratică și mă refer și la aliații Americii din Asia-Pacific: Australia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, sau să își continue o politică pe care noi am respectat-o timp de decenii, în care China a spus în mod repetat că respectă suveranitatea țărilor, că respectă integritatea teritorială.
Ceea ce face Putin împotriva Ucrainei este o flagrantă încălcare a dreptului internațional. Dacă Beijingul preferă să citească acest război barbar, grosolan, încălcarea dreptului internațional, ca un fapt banal și să amplifice retorica rușilor că, de fapt, este vina Occidentului, înseamnă că Beijingul merge într-o direcție care noi credem că nu este bună nici pentru Beijing și nici pentru lume, în general.
Să sperăm că, în continuare, vor avea înțelepciune. Nu spun să-și rupă relațiile cu Rusia, dar a susține necondiționat un astfel de război și o astfel de agresiune reprezintă, de fapt, intrarea într-o logică care le va fi defavorabilă în timp.
Cred că nici alte țări, la nivel mondial, nu sunt dispuse să meargă către cineva care sfidează regula internațională și consideră că un război, de fapt, nu este un război și crimele de război nu sunt crime de război și că cineva este victima și nu este agresorul.
Vom vedea cum va juca Beijingul. Să sperăm că va juca o carte care să le confirme statutul de putere importantă. Nu poți să ceri să fii putere globală respectată dacă nu respecți normele de care declari că ești atașat.
Europa Liberă: Prezența NATO pe flancul estic este una suficient de solidă pentru a face față provocărilor ce vor veni din partea Rusiei?
Mircea Geoană: Este un alt exemplu de calcul greșit flagrant al lui Putin. Țineți minte că, în solicitările către NATO, spunea ca NATO să nu se extindă, ca NATO să revină la situația din 1997, deci înainte de extindere. Ceea ce face Rusia acum evident că determină o reacție proporțională și neescalatorie din partea NATO.
Da, ceea ce avem acum pe flancul estic este insuficient. Avem grupul de luptă în pregătire și în România și în zona Europei de Sud-Est. La Madrid, liderii noștri vor adopta decizii pentru o prezență mai robustă, permanentă, coerentă, din toate domeniile și din toate direcțiile.
„A fi în NATO este o garanție sută la sută de securitate”
Calitativ, nu va fi diferență între protecția pe care o oferim României și cea pe care o oferim Belgiei. Între estul și vestul Europei vom avea practic coerență strategică, iar pentru români și pentru zona Mării Negre este o veste foarte bună.
Nu pot să mă abțin și să nu îmi pun întrebarea: „Ce ar fi fost dacă România nu ar fi fost în NATO astăzi și până unde s-ar fi dus și unde s-ar fi oprit Federația Rusă?” Niciodată n-a avut România garanții de securitate mai reale și mai credibile ca acum. Har Domnului că suntem acolo.
Europa Liberă: Securitatea de la Marea Neagră poate deveni un punct vulnerabil pentru România, pentru regiune, pentru NATO?
Mircea Geoană: Mie nu-mi place istoria contrafactuală și sunt dușmanul declarat al ideii “ce ar fi fost dacă”. Dar nu pot să mă abțin și să nu îmi pun întrebarea: “Ce ar fi fost dacă România nu ar fi fost în NATO astăzi și până unde s-ar fi dus și unde s-ar fi oprit Federația Rusă?”
A fi în NATO este o garanție supremă de securitate, e o garanție sută la sută de securitate. Asta înseamnă descurajare credibilă la adresa oricăror tentații din partea Federației Ruse sau a altora.
Este o veste foarte bună pentru România, este vestea pe care noi și înaintașii noștri o așteptam sau ne-o doream timp de secole. Niciodată n-a avut România garanții de securitate mai reale și mai credibile ca acum. Har Domnului că suntem acolo.
Este momentul să construim pe această platformă strategică pentru a putea să ne depășim condiția și în plan economic și în plan social și în plan de reputație. Și cred că este un pas bun care va ajuta România în sens mai larg și nu doar în sensul strict de securitate.
Europa Liberă: Republica Moldova riscă să fie atacată, invadată de către Rusia?
Mircea Geoană: Nu vedem astfel de intenții, astăzi, cel puțin, din partea Federației Ruse. E clar că prezența rusească în Transnistria e o problemă, e o preocupare permanentă.
Înțelegem preocuparea conducerii de la Chișinău. Înțelegem dificultățile pe care le au. Evident, NATO are un rol relativ mai moderat, pentru că, în Constituția actuală, Republica Moldova are o clauză de neutralitate, dar faptul că și-a declarat intenția de a adera la Uniunea Europeană este un lucru foarte bun, faptul că continuă, în pofida dificultăților, să facă reforme, e un lucru foarte bun.
Eu nu am cum să nu mă gândesc la Republica Moldova într-un orizont de timp rezonabil ca fiind parte din Europa și sunt convins că acest lucru va fi o veste bună și pentru dânșii și pentru noi, ca români, și pentru Europa.
Trebuie să încercăm să dăm o șansă celor care vor să meargă către Europa, să vină către Europa și sper ca acest lucru să fie valabil și pentru Republica Moldova.
Europa Liberă: Cum credeți că va putea fi oprit Putin într-un final?
Mircea Geoană: Prin robustețe, fermitate și unitate. A crezut că ne va găsi divizați. El a început să creadă propria lui teorie. El a inventat o ideologie, care este bazată pe ipoteza unui Occident decadent și în declin și, pe de o parte, s-a poziționat ca un fel de apărător al unor valori tradiționale, care sunt perfect respectabile.
Numai că ceea ce au calculat foarte greșit Putin și ideologii din jurul lui, chiar și comandanții militari din jurul lui, a fost că acest Occident este slab și brusc îți dai seama că Occidentul este mai mult de jumate din PIB-ul global.
Te uiți, astăzi, că, după contracția economică, economia Rusiei va ajunge la nivelul economiei Spaniei.
Robustețea este cea mai bună cale de a-l convinge pe Putin că nu are altă cale de urmat decât să termine războiul din Ucraina, să facă pace cu ucrainenii și să ajungă, dacă va dori vreodată, la o formă de coexistența cu noi. N-am văzut Occidentul mai unit ca acum.
Credem că, în continuare, există suficiente resurse ca Putin și echipa din jurul lui să păstreze puterea și acest lucru, evident, este rău pentru Ucraina, e rău și pentru Rusia și mai ales pentru tinerii din Rusia. Acest regim este rău pentru lume, rău pentru Europa, dar este rău pentru propriul său popor.
Europa Liberă: Credeți că Putin ar putea fi contestat din interior, din propria țară, în Rusia?
Mircea Geoană: Nu știu ce se va întâmpla acolo și e greu de văzut. Noi avem experiența comunismului și a ultimilor ani ai lui Ceaușescu. La un moment dat se întâmplă un cumul de factori care pot să conducă și la schimbări. Dar, noi nu jucăm pe această ipoteză.
Credem că, în continuare, există suficiente resurse ca Putin și echipa din jurul lui să păstreze puterea și acest lucru, evident, este rău pentru Ucraina, e rău și pentru Rusia și mai ales pentru tinerii din Rusia, care, ca orice tânăr din orice țară de pe planeta aceasta, merită o viață mai bună, merită un alt viitor, merită să trăiască în libertate, merită să nu le fie frică că, dacă fac o demonstrație pentru orice cauză, se trezesc în pușcărie, că, dacă ai o poziție, nu te trezești în Siberia sau otrăvit.
Într-un fel, acest regim este rău pentru lume, rău pentru Europa, dar este rău pentru propriul său popor. Sunt convins că, în cartea de istorie, această decizie profund greșită a lui Putin de a invada Ucraina și de a provoca întregul Occident, va fi considerată ca una din cele mai reprobabile momente din istoria îndelungată a Imperiului Rus.
Așa cum el vorbea despre căderea lui Gorbaciov ca fiind cea mai proastă pentru Rusia și cum a visat că recreează măreția și teritoriile Imperiului Rusesc, este foarte posibil ca, în viitor, acest moment care izolează Rusia, care micșorează Rusia, care arată adevărata față a acestui regim, va fi considerat, sper eu, și de ruși, ca o lecție de cum să nu faci politică și o lecție cum să nu te porți cu vecinii, cum să nu începi să provoci măreție prin război, prin crime de război și prin astfel de atrocități.
Vreau să fac un apel și către cei de acasă. Dezinformarea funcționează. Teoria conspirațiilor funcționează. Observăm cum rușii modifică propaganda și încearcă să creeze o legătură între sancțiuni și faptul că vor fi prețuri mai mari la energie, între situația din Ucraina și elemente de securitate alimentară. Va trebui să înțelegem că a fi uniți împotriva agresivității Federației Ruse înseamnă și sacrificii și un pic mai multă tărie.
Europa Liberă: Care e lecția pe care o învățăm în contextul acestui război?
Mircea Geoană: Cred că principala lecție este că istoria este neastâmpărată, năstrușnică și poate produce în orice clipă probleme.
A fi în NATO, a fi în Europa, a-ți întări propria țară, dincolo de armată, dincolo de cei 2,5 la sută din PIB. O țară puternică, o țară prosperă, o țară cu adevărat democratică, o țară care într-adevăr folosește acest moment de istorie incredibil de pozitivă pentru România.
Vedem un război lângă noi, dar vedem și România în NATO și UE. Am mai avut momentul acesta, de un har divin, aproape, pentru România, la Marea Unire, la România Mare, când s-au adunat condiții interne și externe absolut incredibile.
Trebuie să înțelegem că istoria nu îți oferă momente atât de favorabile la nesfârșit și că îți dă o șansă, trebuie să faci ceva și tu cu șansa ta. Iar ceea ce cred și sper că vom învăța și noi, ca români, și cei din estul Europei veniți mai târziu în Europa și NATO, este că astfel de momente în care relevanța noastră strategică este la apogeu trebuie transformate și în relevanță economică, geo-economică, în mai multă încredere de sine, într-o reputație mai bună.
Poate mai mulți dintre cei care au plecat afară vor găsi un viitor înapoi acasă sau măcar o relație cu România, dacă decid să nu vină acasă. Cred că miza adevărată este aceea de a învăța că istoria nu se oprește niciodată și că Dumnezeu îți dă șanse, dar uneori îți mai faci și tu propriul noroc.
Europa Liberă: Care este principala temere în contextul războiului?
Mircea Geoană: Principala temere este mai degrabă legată de faptul că nu vom fructifica această șansă, că nu ne atingem potențialul de care țara dispune astăzi.
E o invitație la joc, e o invitație la autodepășire, este o invitație la a înțelege că transformările pe care le vedem nu sunt exclusiv de natură geopolitică, nu e doar despre Rusia sau China.
Evoluția tehnologică schimbă lucrurile profund. Politica se schimbă, comunicarea se schimbă. Vom avea perioade de turbulențe accelerate și va trebui să strângem centura de siguranță, să credem în țara noastră, să credem în direcția noastră pro-occidentală.
Occidentul nu este perfect. Occidentul are multe lucruri de corectat. Dacă ne uităm la alternativă, cred că nu există altă opțiune decât a ne perfecționa democrația, a ne întări economia, a ne ține de alianțele noastre și să oferim copiilor și nepoților noștri o viață și mai bună.
Europa Liberă: Vă gândiți să conduceți România, domnule Geoană? Vă gândiți să candidați la prezidențiale din partea PSD?
Mircea Geoană: Eu am făcut treaba asta o dată și știm bine cum s-a întâmplat și nu vreau să intru în detalii pentru că, așa cum zice românul, “mortul de la groapă nu se întoarce”. Am amintiri și lecții învățate din acel moment și știu foarte bine că una este să fii doritor, alta este să fii potrivit și alta să fie și condițiile reunite pentru ca acel lucru să se întâmple.
Răspunsul meu este că, în clipa de față, n-am luat o decizie cu privire la ce fac în viitor. Nu știu cum va arăta România în 2024, care vor fi elementele reale de pe teren. Știu că am multe alternative și șansa de a fi la NATO îmi oferă perspective foarte multe în alte direcții, inclusiv în politica românească. Voi lua o decizie cu privire la calea de urmat mai aproape de momentul respectiv.
Nu-mi fac vânt cu coada de pe acum, am o treabă de făcut, îmi place ceea ce fac, este important ceea ce fac și vreau, de asemenea, și din punct de vedere emoțional și din punct de vedere moral, să nu mă las distras de altceva și să îmi fac treaba cât mai bine cu putință, asta am învățat eu în viață.
Îți faci treaba bine, chiar dacă reușești, chiar dacă nu reușești, ai tot timpul o a doua șansă, iar a doua șansă este aceea de a putea să fiu sănătos, să fac ceva important și cred că, într-o formă sau alta, voi ajuta România. Avem cu toții obligația de a ne ajuta țara din care provenim și la care ținem atât de mult.
