Audiat în comisia juridică a Camerei Deputaților, prim adjunctul procurorului general al României a recunoscut că notele mici obținute în facultate nu-i fac cinste, dar a fost nevoit să muncească de tânăr pentru a-și întreține familia.
„Nu-mi fac cinste notele din facultate, dar trebuie să vă spun că muncesc de la 18 ani. Tatăl meu a decedat când eram mic și am făcut facultatea trebuind să-mi întrețin familia”.
El a mai precizat că după absolvirea facultății a intrat în Ministerul Public prin examen și că, în 25 de ani de activitate, a apărat ordinea de drept. Licu a mai declarat că, în timpul mandatului său, s-au soluționat dosare penale nemaiîntâlnite.
„Dacă căutați pe Google veți vedea că am făcut niște dosare pe care nu le-a făcut nimeni, niciodată, inclusiv cazul Vișinescu”, a răspuns Licu la întrebările deputaților USR. Cei de la UDMR și AUR nu i-au pus întrebări lui Licu.
Student mediocru
Candidatul pentru un loc de judecător la Curtea Constituțională a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Jurnalista Emilia Șercan a publicat notele obținute de acesta în timpul studiilor. El a obținut media 7,54 la licență, iar media anilor de studii din facultate a fost 7,08. La disciplina Drept penal, Licu a fost notat cu 5 și la drept civil cu 6. Media generală a fost „salvată” de Dreptul muncii, unde procurorul a obținut 10.
Bogdan Dimitrie Licu are o vechime de 25 de ani ca procuror, cea mai mare parte a carierei fiind șef.
Alegerea lui Predoiu, nu și a CSM
În ciuda acestei experiențe, pe 2 martie 2020, Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a acordat aviz negativ pentru ocuparea funcției ca numărul 2 în Parchetul General.
Licu a fost selectat pentru funcția de prim adjunct al Procurorului General de liberalul Cătălin Predoiu, ministru al Justiției. În ciuda avizului negativ al CSM, care este și consultativ, Licu a fost numit în funcție de președintele Klaus Iohannis prin decret prezidențial.
Potrivit art. 143 din Constituție, una dintre condițiile pentru numirea în funcția de judecător constituțional este „înalta competență profesională”.
Ce au reținut colegii procurori din CSM despre Licu? Că „nu are o viziune managerială certă”, că a dat „răspunsuri evazive”, că „nu-și asumă responsabilitățile specifice funcției”.
Întrebat despre situația achitărilor, Licu a dat un răspuns care denotă „o confuzie în ceea ce privește cauzele legale ale achitărilor, candidatul enumerând printre acestea împăcarea părților și retragerea plângerilor prealabile”, noțiuni care țin de ABC-ul Codului de procedură penală.
O altă critică a procurorilor din CSM la adresa lui Licu a fost chestiunea apartenenței sale la o lojă masonică, candidatul fiind filmat în urmă cu mai mulți ani la o ceremonie de acest tip alături de Sorin Blejnar, fost șef al ANAF și condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru fapte de corupție.
Al doilea coleg de lojă al lui Licu era generalul SRI Ovidiu Soare, condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, tot pentru fapte de corupție. Ulterior, Licu a recunoscut că a făcut parte din organizație în perioada 2003 – 2012.
A copiat fără citare
Un alt scandal în care Bogdan Licu a fost implicat a fost cel al suspiciunii de plagiat a tezei sale de doctorat după ce a obținut o diplomă de doctor la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
În 2015, jurnalista Emilia Șercan a verificat și cerut ca lucrarea de doctorat a procurorului Licu să fie analizată de instituțiile statului existând suspiciunea că Licu a copiat mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conținut copiat cuvânt cu cuvân,t fără să fie citat cu respectarea normelor naționale și internaționale de citare în operele științifice.
După izbucnirea scandalului, Licu a solicitat ministerului Educației să-i retragă diploma de doctor, procedură care nu avea bază legală. A intervenit ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și el doctor la academia SRI, care a introdus în lege posibilitatea de a renunța la doctorat.
Judecat de șef
Ulterior, Licu a dat în judecată ministerul Educației să-i fie recunoscută cererea de renunțare. A pierdut la fond, însă la instanța supremă, un complet de judecată condus de Alina Ghica, fosta șefă a lui Bogdan Licu pe când era în CSM, i-a dat câștig de cauză și a obligat ministerul să-i retragă titlul de doctor.
Nu este clar ce se întâmplă cu banii primiți ca spor de doctorat de Licu. Din 2017, cei care dețin titul de doctor și lucrează la stat primesc o indemnizație în valoare de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară. Anul trecut, aceștia au primit în plus la salariu aproximativ 1100 de lei pe lună.
Traseul profesional
- 2001 – 2006 procuror șef secție supraveghere urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
- 2009 – 2010 – vicepreședinte al CSM
- 2013 – 2016 – prim adjunct al procurorului general
- 2016-2019 – adjunct al procurorului general
- 2019 – 2020 delegat în funcția de procuror general
- 2020-2022 prim adjunct al procurorului general
Pe 10 iunie 2022, un post de judecător la CCR rămâne vacant după ce lui Valer Dorneanu îi expiră mandatul de 9 ani. Pe post, pe lângă Licu, au mai candidat Cristi Dănileț, propus de USR și Ioan Sabău, propus de AUR.
Votul final în Camera Deputaților urmează să fie dat pe 3 mai, Licu având cele mai mari șanse.
Curtea Constituţională este compusă din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României. Curtea se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.
