În medie, 500 de ucraineni obțin zilnic documentul care le oferă protecție temporară pentru un an pe teritoriul României, centrele fiind răspândite în toate orașele mari din România. Dacă la București timpul de așteptare poate ajunge la câteva ore, la Cluj-Napoca și Timișoara există un sistem de programare online pentru protecția temporară.
Inspectoratul General pentru Imigrări arată că din 18 martie 2022, când a fost adoptată directiva privind acordarea protecției temporare, si până în pe 28 aprilie dimineață, au fost emise 10.487 permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare.
Niciun refugiat care a cerut acest document nu a fost respins. Numai miercuri au fost acordate 601 permise de protecție temporară, numărul acestora fiind de 9.886 până pe 27 aprilie 2022.
În unele zile, cozile de la centrele de imigrări sunt foarte mari în Capitală, iar oamenii așteaptă cu orele pentru a primi documentele.
În București, unul dintre centrele unde se dau permisele de protecție temporară este situat în strada Tudor Gonciu nr. 24, din Sectorul 4. Aici există Direcția Azil și Integrare, de unde refugiații primesc și azil. În curtea instituției de la marginea de București a fost instalată o baracă special pentru ucrainenii veniți după protecție temporară.
Funcționarii sunt ajutați de mai mulți voluntarii de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europeane (EUAA), care îi îndrumă pe refugiați și îi ajută cu traducerea. În total, în centrul din Tudor Gonciu sunt 7-8 traducători zilnic. Programul este până la ora 16.
Anatoli și Alla sunt doi soți, pensionari, fugiți din Mariupol. Au ajuns în România pe 9 aprilie și, în prezent, stau în gazdă la niște voluntari din București. I-am întâlnit la centrul din strada Tudor Gonciu nr. 24 la ora prânzului, când reușiseră să obțină permisul pentru protecție temporară. Au venit cu documentele dis-de-dimineață, la ora 8.
Chiar dacă nu sunt mulți oameni, procedurile privind acordarea protecției temporare durează. După ce le sunt verificate actele în baraca din curtea instituției, refugiații sunt trimiși apoi în clădire pentru a fi verificați de Interpol și să facă poză.
Dintre cei doi soți, numai Anatoli știe puțin engleză. Ne spune că nu știe de ce a stat atât. Are în plan să rămână în România o perioadă. Toate rudele lui au fugit din Mariupol și sunt răspândite în alte orașe din Ucraina. „Mai citim pe mobil știrile despre Ucraina, dar e la fel de rău. România e foarte frumoasă. Ne place aici”, spune Anatoli.
Un alt refugiat care a așteptat câteva ore pentru a obține protecția temporară este Artem, fugit din Odesa cu toată familia și ajuns în România pe 24 februarie. Părinții și frații lui au obținut viza de protecție temporară zilele trecute.
Joi, Artem a venit de la 9 să facă cerere, însă a obținut documentul la ora 13.
„Nu știu de ce durează atâta. Sunt mulți oameni care lucrează, au 7-8 traducători”, spune Artem. Are 24 de ani și în Ucraina avea job în marketing, lucru pe care ar vrea să îl facă și aici. „Bucureștiul îmi aduce aminte foarte mult de Odesa. Seamănă mult cu Odesa, cel puțin unele clădiri mi se par în același stil”, a spus Artem.
Războiul l-a prins pe Evgheni la București, unde venise cu o săptămână înainte de 24 februarie în vacanță, împreună cu cei doi copii și cu soția lui.
Joi a mers să-și ia viza de protecție temporară și a avut de așteptat aproximativ 2 ore. De origine din Odesa, Evgheni spune că vrea să rămână în România deocamdată, el poate își găsește de lucru, iar copiii continuă studiile online la școala din Ucraina.
IGI: „Se așteaptă în jur de 15-20 de minute maxim
Reprezentanții IGI spun că timpul de acordare a protecției temporare este de maximum 20 de minute.
„Se așteaptă în jur de 15-20 de minute maxim, acesta este timpul mediu de așteptare pentru întreaga procedură de acordare a protecției temporare. Nu am avut până acum nicio respingere. Cei care fac cerere primesc protecție temporară”, a spus Maria Dospinescu Bornemisa, purtător de cuvânt la IGI.
La nivel european, 2,3 milioane de ucraineni s-au înregistrat pentru protecție în țările UE. În fiecare săptămână, în medie, aproape 300.000 de refugiați din Ucraina solicită protecție temporară într-o țară din UE, Norvegia sau Elveția, potrivit datelor de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA).
La Cluj-Napoca, protecția temporară cu programare pe o platformă specială
În fața Serviciului de Imigrări Cluj Napoca e lume diversă: lucrători asiatici, cetățeni albanezi, marocani, dar și un grup de ucraineni. Pentru cei din urmă, un voluntar vorbitor de ucraineană iese periodic din incinta Biroului și îi ajută cu indicații legate de completarea actelor.
„Nu am așteptat foarte mult, în schimb a durat cam o lună de când sunt pe lista de așteptare. Nu e foarte clar care este programul de lucru pentru cererile noastre, în unele zile sunt procesate 10 dosare, alteori 40”, spune Katja, care tocmai și-a ridicat documentaul care îi oferă protecție temporară pentru un an.
A ajuns aici după ce a fost programată, la fel ca și ceilalți ucraineni, pe baza unui formular electronic pus la îndemână pe o platformă online gestionată de un grup de voluntari. În prezent, lista numără peste 800 de persoane în așteptare. Asta i-a făcut pe unii să se îndrepte deja spre Servicii de Imigrări din alte orașe, în special din Zalău.
Tânăra de 25 de ani a ajuns în România acum 2 luni, din Harkov. Tatăl și alte rude i-au rămas acasă. „În zona noastră e relativ ok, dar în altă parte a orașului nu e deloc așa, am un prieten care a murit acum trei săptămâni în timpul bombardamentelor”, adaugă ea.
Tânăra de 25 de ani a ajuns în România acum 2 luni, din Harkov. Tatăl și alte rude i-au rămas acasă. Încearcă să își păstreze zâmbetul, în ciuda dramatismului de acasă și e mulțumită că forma actuală de protecție îi va permite să revină în țara natală în momentul în care lucrurile se liniștesc.
Cluj: Aproximativ 400 de ucraineni au obținut protecția temporară
„Îmi e dor deja de casă, îmi iubesc orașul. Mă voi întoarce cât de repede va fi posibil”, conchide ea.
În fața Serviciului de Imigrări sunt și două mame cu câte unul, respectiv doi copii. Cei mici se preumblă de colo-colo, în timp ce femeile, venite de peste o lună la Cluj- Napoca din Kiev, își așteaptă răbdătoare rândul.
Serviciul de Imigrări din Cluj a acordat până acum peste 400 de documente de protecție temporară, pe un an, respectiv până la încetarea conflictului din Ucraina, a declarat pentru Europa Liberă prefectul județului, Irina Munteanu.
„Cereri sunt foarte multe, sunt aproximativ 800 de persoane din Ucraina în așteptare (pe lista, n.red.), iar funcționarii operează și cererile pe migrație uzuale, care nu sunt puține la Cluj. Tocmai de aceea, din această săptămână direcționăm cetățenii ucraineni și spre Servicii din alte județe, Sălaj, Maramureș, Hunedoara”, a spus Irina Munteanu. O problemă care trebuie optimizată este însă cea a transportului.
Prefectul a explicat că soluția programării pe lista de așteptare a fost aleasă în colaborare cu ONG-urile și cu voluntarii din oraș, tocmai pentru a evita aglomerația excesivă și așteptarea îndelungă la ghișee.
Pe de altă parte, Irina Munteanu susține că programul Serviciului de Imigrări a fost suplimentat, chiar dacă un afiș postat pe ușa de acces indică doar 2 ore de program dedicat cetățenilor ucraineni și familiilor lor.
În fapt, timpul rezervat programării ucrainenilor variază în funcție și de volumul de lucru cu cererile din partea altor cetățeni, potrivit oficialului. Până acum la Cluj au ajuns peste 3.200 de cetățeni ucraineni, care au beneficiat de o formă de sprijin din partea grupului de lucru alcătuit din instituții și societatea civilă.
La Timișoara: 20 de cereri pe zi de la ucrainenii care doresc protecție temporară
În mica sală de așteptare de la Imigrări Timiș, cu doar trei scaune și o masă pentru completarea unor formulare, stau la rând maxim 12 persoane. Cei mai mulți sunt africani sau asiatici, dar, după dosarele pe care le aduc, sunt și reprezentanți ai unor firme care angajează străini.
La Serviciul pentru Imigrări al județului Timiș se prelucrează doar solicitările cetățenilor străini care cer permise de ședere de un an pe teritoriul României sau permise de muncă. Prin Legea 200/2020 cetățenii republicii Moldova, ai Serbiei și Ucrainei nu mai au nevoie de avize pentru încadrare în muncă dacă au contracte cu normă întreagă pe cel puțin 9 luni, așadar nu îi vom găsi în sala de așteptare.
Tot aici vin și soțiile și aparținătorii angajaților străini să ceară permis de ședere pe câte un an, cu posibilitate de prelungire. La fel, studenții străini.
La Serviciul de Imigrari din Timișoara nu se înregistrează cozi, decât în situații speciale.
„Programările se fac online, iar dacă vin solicitanți neprogramați aceștia trebuie să aștepte să intre cei cu programările online care au prioritate”, explică pentru Europa Liberă comisarul Florin Voin.
Solicitările de azil sau de protecție temporară se eliberează la Centrul regional pentru refugiați și solicitanți de azil. Într-acolo sunt îndrumați ucrainenii care ajung în vestul țării. Sunt prelucrate aproximativ 20 de cereri pe zi de la ucrainenii care sunt primiți prioritar. Și acolo există posibilitatea programării online.
În zona de vest nu se remarcă un număr mare de refugiați ucraineni, cu aproximație 1.000-1.200 de persoane înregistrare cu documente, aflăm de la comisar-șefde poliție Gabriel Vasilescu, directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanților de Azil – Timișoara.
Cine primește protecția temporară
Uniunea Europeană a luat în 4 martie decizia în 4 martie ca statele membre să acorde refugiaților din Ucraina protecție temporară pe o perioadă de un an. România a decis ca, în contextul afluxului masiv de persoane strămutate din Ucraina, protecția temporară se va aplica pentru una dintre următoarele categorii de persoane:
a) cetățeni ucraineni care au locuit în Ucraina înainte de data de 24.02.2022, indiferent de momentul părăsirii teritoriului Ucrainei;
b) cetățeni terți non-ucraineni sau apatrizi care beneficiau în Ucraina înainte de 24.02.2022 de o formă de protecție internațională sau o formă echivalentă națională de protecție;
c) membrii de familie ai persoanelor prevăzute la lit. a) și b), indiferent dacă membrul de familie se poate întoarce în condiții de siguranță și durabile în țara sau regiunea sa de origine;
d) cetățenii terți non-ucraineni și apatrizii care dovedesc că au rezidență legală în Ucraina, în baza unui permis de ședere permanent emis în conformitate cu legislația ucraineană și care nu se pot întoarce, în condiții durabile și de siguranță, în țara sau în regiunea de origine.
Pe lângă o fotografie pe care o fac pe locîn fața autorităților, refugiații trebuie să mai dea următoarele date: nume și prenume, data nașterii, cetățenia, sex, identitate, stare civilă, situație familială, legături de familie și adresa în România.
