Pentagon: SUA nu au furnizat Ucrainei „informații specifice” ca să țintească nava rusească
Pentagonul a negat că a furnizat Ucrainei „informații specifice” pentru ca Ucraina să scufunde Moskva, un crucișător rusesc cu rachete ghidate și care era nava amiral a flotei Moscovei din Marea Neagră.
„Nu am furnizat Ucrainei informații specifice de țintire pentru Moskva”, a declarat joi seară secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, potrivit CNN.
„Nu am fost implicați în decizia ucrainenilor de a lovi nava sau în operațiunea pe care au efectuat-o. Nu am avut cunoștință în prealabil de intenția Ucrainei de a ținti nava”, a completat el.
„Ucrainenii au propriile capacități de informații pentru a urmări și ținti navele militare rusești, așa cum au făcut în acest caz”, a adăugat Kirby.
Ucraina a susținut că a lovit nava cu două rachete anti-navă Neptun, la mijlocul lunii aprilie. Nava s-a scufundat apoi în timp ce era remorcată înapoi în port pentru reparații. Rusia a declarat că avariile suferite de navă au fost rezultatul detonării muniției.
Războiul Rusiei în Ucraina a provocat până acum pagube de 600 de miliarde de dolari
Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat joi, într-o conferință de presă, că pierderile economice preliminare cauzate de războiul Rusiei pe teritoriul său sunt estimate la aproximativ 600 de miliarde de dolari, adăugând că majoritatea pierderilor ar trebui acoperite cu „bani de la agresor”.
De asemenea, Ucraina are nevoie de 4 până la 5 miliarde de dolari pe lună doar pentru a acoperi deficitul bugetar, a spus el, adăugând că importantele exporturi de cereale ale Ucrainei au fost afectate după ce șase dintre cele mai mari facilități de depozitare ale sale au fost lovite de rachete.
„Rusia provoacă o criză de securitate alimentară. Acum, milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile noastre”, a spus el, îndemnând comunitatea internațională să facă presiuni asupra Rusiei „pentru a organiza coridoare pentru a transporta cereale către țările care au mare nevoie de ele”, relatează The Guardian.
România s-a oferit să ajute Ucraina la exportul cerealelor, însă până să ajungă în portul Constanţa, cerealele din Ucraina au de parcurs un lung drum: mai întâi sunt încărcate în trenuri, camioane sau barje în micile porturi dunărene Reni şi Izmail, de la frontiera Ucrainei cu România.
Pentru a umple o navă cu o capacitate de 70.000 de tone, cum este cea care a plecat săptămâna trecută pentru prima dată din Constanţa încărcată cu porumb din Ucraina, este nevoie de 49 de trenuri şi tot atâtea barje sau câteva mii de camioane, cu riscul de a crea un enorm ambuteiaj pe drumurile din Constanţa, scrie Agerpres.
Statele Unite ar fi furnizat informații care au ajutat Ucraina să scufunde nava de război Moskva
Ucraina a scufundat, luna trecută, nava de război Moskva a Rusiei cu rachete de croazieră având parte de ajutor din partea Statelor Unite, relatează NBC News citând surse apropiate evenimentelor.
Forțele ucrainene au reperat crucișătorul în Marea Neagră, apoi și-au sunat contactele americane pentru a obține confirmarea că este vorba de nava Moskva.
Totuși, nu este clar dacă SUA știau că Ucraina va acționa pentru a lovi nava, iar SUA nu a fost implicată în această decizie, au precizat aceleași surse.
Nava s-a scufundat după ce a fost lovită de două rachete de croazieră ucrainene pe 14 aprilie, dând o lovitură uriașă armatei ruse.
De asemenea, Statele Unite au furnizat informații care au ajutat forțele ucrainene să ucidă mulți dintre generalii ruși care au murit în războiul din Ucraina, dar și despre mișcările de trupe rusești, a relatat joi The New York Times.
CNN comentează că aceste episoade reflectă noua poziție a administrației Biden atunci când vine vorba de schimbul de informații cu Ucraina, parte a unei schimbări mai ample de politică pentru a ajuta Kievul să învingă Rusia.
Cu toate acestea, există, limite clare în ceea ce privește ceea ce vor împărtăși SUA, au declarat mai multe surse pentru CNN.
De exemplu, SUA au refuzat până acum să ofere Ucrainei informații despre potențiale ținte de pe teritoriul Rusiei. De asemenea, SUA nu au furnizat Ucrainei informații despre locațiile specifice ale liderilor militari ruși, au declarat oficialii.
„Nu furnizăm informații despre locația liderilor militari de rang înalt pe câmpul de luptă și nici nu participăm la deciziile de țintire ale armatei ucrainene”, a declarat joi secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.
„Ucraina combină informațiile pe care noi și alți parteneri le furnizăm cu informațiile pe care ei înșiși le adună pe câmpul de luptă, iar apoi iau propriile decizii și își iau propriile acțiuni”, a completat purtătorul de cuvânt.
Zelenski: Bombardamentele rusești asupra uzinei Azovstal „nu se opresc”
Președintele Ucrainei a declarat că bombardamentele asupra uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol „nu se opresc”, chiar dacă acolo sunt în continuare „civili care trebuie scoși”.
„Femei, copii... Mulți copii care sunt încă acolo. Imaginați-vă acest iad! Mai mult de două luni de bombardamente constante, bombardamente, moarte constantă în apropiere”, a spus Volodimir Zelenski, în discursul său de joi seară.
El a mai sus că autoritățile ucrainene „fac totul pentru a găsi o soluție pentru a-i salva pe eroii noștri militari” care apără Mariupolul.
„Există diferite unități. Au mulți răniți, dar nu se dau bătuți. Ei își mențin poziția. Și noi, de asemenea, încercăm să găsim soluții pentru a găsi siguranță pentru acești oameni”, a completat președintele ucrainean.
Asta după ce președintele rus, Vladimir Putin, a cerut Ucrainei să ordone capitularea luptătorilor săi ascunși în Azovstal, potrivit unui anunț al Kremlinul. Într-o convorbire telefonică cu premierul Israelului, Naftali Bennett, Putin a afirmat că Rusia este în continuare pregătită să asigure trecerea în siguranță a civililor din uzină.
Duminică, peste 100 de civili au fost evacuați de la uzina siderurgică Azovstal, unde au petrecut două luni adăpostindu-se în subteran de atacurile rusești.
Nu este clar câți civili au rămas blocați în uzină, potrivit unui purtător de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite, Stephane Dujarric.