Borell anunță un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina de 500 mil. euro
Uniunea Europeană va oferi 521 de milioane de dolari (500 de milioane de euro) pentru sprijinul militar al Ucrainei, potrivit diplomatului șef al blocului comunitar, Josep Borrell.
„Vom oferi o nouă tranșă de 500 de milioane în plus de sprijin militar Ucrainei”, le-a spus Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate reporterilor în drum spre reuniunea miniștrilor de externe G7 la Weissenhaus, în Germania, vineri.
De asemenea, G7 va „pune mai multă presiune asupra Rusiei” în ceea ce privește sancțiunile economice, potrivit Borrell. Diplomatul s-a declarat „optimist” că se poate ajunge la un acord cu privire la embargoul UE asupra importurilor de petrol rusești, subliniind necesitatea „scăpării de dependența petrolului de Rusia”.
Grupul celor mai bogate națiuni ale lumii este, de asemenea, pregătit să discute despre dezinformarea în timpul războiului și creșterea prețurilor la energie și alimente, a spus Borrell.
El a adăugat că atunci când vine vorba de a trata cu Rusia, G7 va „prezenta un front unit” și „va ieși cu un mesaj puternic”.
China se plânge de „standardele duble” ale ONU cu privire la războiul din Ucraina
Ministerul de Externe al Chinei a criticat Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU după ce a adoptat o rezoluție privind abuzurile rusești în Ucraina, declarând că organismul prezintă „standarde duble”.
Vorbind vineri la o conferință de presă regulată, purtătorul de cuvânt Zhao Lijan a acuzat consiliul că tolerează agresiunea unor națiuni în timp ce le condamnă pe altele.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat joi o rezoluție pentru o anchetă asupra presupuselor încălcări ale drepturilor omului de către trupele ruse în Ucraina. Toți membrii, cu excepția Chinei și Eritreei, au votat în favoarea rezoluției.
„Dublele standarde politizate și practicile selective sunt în creștere în Consiliul pentru Drepturile Omului. Motivul pentru care China a votat împotriva Ucrainei se bazează pe poziția de principiu a Chinei cu privire la problema ucraineană”, a spus Zhao.
„Consiliul pentru Drepturile Omului a organizat frecvent întâlniri speciale în unele țări, dar nu a reușit să ia măsuri împotriva altor țări”, a adăugat Zhao, care a pus sub semnul întrebării bilanțul ONU cu privire la chestiuni privind dezinformarea, rasismul, violența cu arme și abuzul migranților.
Raport favorabil aderării Suediei la NATO. „Suntem pregătiţi să facem faţă oricărui răspuns al Rusiei”
La o zi după ce Finlanda s-a angajat să solicite aderarea la NATO, Suedia a dat publicității un raport oficial în care spune că aderarea la Alianță va avea un efect stabilizator şi va fi benefică pentru ţările riverane Mării Baltice, relatează Reuters citată de Agerpres.
Apartenenţa Suediei la NATO va reduce riscul conflictelor militare, având astfel un efect de descurajare în nordul Europei, conchide raportul pregătit de guvern şi de partidele politice parlamentare.
"Opinia noastră este că nu vom suferi un atac militar convenţional ca reacţie la o eventuală candidatură la NATO", a afirmat ministrul de externe suedez Ann Linde, în cadrul unei conferinţe de presă cu prilejul prezentării raportului.
Potrivit acestuia, dacă rămâne singura ţară nordică sau baltică ce nu face parte din NATO, Suedia va fi mai vulnerabilă în faţa unui atac.
Raportul notează însă că Rusia poate reacţiona dacă Suedia solicită aderarea.
"Dacă Suedia alege să candideze la NATO, există riscul unei reacţii din partea Rusiei", a remarcat ministrul suedez al apărării Peter Hultqvist, adăugând: "Permiteţi-mi să spun că, într-un asemenea caz, suntem pregătiţi să facem faţă oricărui răspuns".
Joi, preşedintele finlandez Sauli Niinisto şi premierul Sanna Marin au anunţat că Finlanda va cere aderarea la NATO "fără întârziere" şi este de aşteptat ca Suedia să-i urmeze exemplul, putând depune cererea chiar luni.
Discuție telefonică Putin- Scholz
Cancelarul german Olaf Scholz și președintele rus Vladimir Putin au discutat vineri despre situația din Ucraina în timpul unui apel telefonic, a anunțat Kremlinul. Apelul, care a fost prima conversație pe care cei doi lideri au avut-o în câteva săptămâni, a fost inițiat de germani, potrivit biroului lui Putin, relatează Reuters.
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus cancelarului german Olaf Scholz că Kievul, și nu Moscova, ar bloca negocierile de pace, scrie BBC.
În discuția cu cancelarul german, Putin și-a reluat justificările pentru invazia Ucrainei - denumită de Moscova o „operațiune militară specială” - și a mai susținut că civilii care se ascund în oțelăria din Mariupol ar fi fost ținuți acolo de către forțele ucrainene.
Facebook Forum