Printre cele mai afectate tipuri de pierderi se numără: distrugerea de bunuri mobile imobiliare - 32,64 de miliarde de dolari, distrugerea infrastructurii țării - 31.64 de miliarde de dolari, dar și cea a instalațiilor miniere și de producție.
Toate acestea însumează aproximativ 82.5% din totalul pierderilor suferite de Ucraina de la începutul invaziei ordonate de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022.
În total, Banca estimează că pierderile din ultimele trei luni se apropie de 92.30 de miliarde de dolari.
În realizarea calculelor, BNU a întocmit o listă a activelor cu capital fizic și a evoluat amploarea daunelor acestora, dar și valoarea de pe piață a instalațiilor avariate sau distruse pe baza datelor din domeniul public.
Instituția precizează că a evaluat separat pierderile suferite de companiile industriale, centrele comerciale și alte entități din țară.
„Ori de câte ori avem de-a face cu prea multe active și ne era imposibil să identificăm gradul de deteriorare suferit de fiecare în parte (imobil rezidențial, infrastructură rutieră etc.), Banca a estimat o medie a pierderilor. Abordarea s-a folosit de diferite rate de distrugere, determinate pe baza informațiilor din surse publice din diferite orașe și teritorii”, arată instituția în răspunsul transmis Europei Libere România.
De asemenea, pagubele iau în calcul:
- Pierderea de capital fizic;
- Pierderea PIB-ului necâștigat;
- Pierderea cauzată de decese și migrație;
- Pierderea cauzată de poluarea mediului înconjurător;
Față de distrugerile estimate în acest moment de BNU, prim-ministrul țării, Denis Șmîhal, spune că suma de bani necesară reconstruirii Ucrainei este situată undeva la 526 de miliarde de dolari.
Suma menționată de Șmîhal este, însă, cu mult mai mică decât cea avansată de economistul Iuri Gorodnicenko, care estima costurile de reconstruire ale țării undeva între 500 și un trilion de dolari, potrivit NPR.
Potrivit Forbes Ucraina, estimările diferite sunt determinate de parametrii folosiți și de felul în care fiecare expert înțelege natura pierderilor economice.
Estimarea făcută de BNU e asemănătoare cu suma calculată de Facultatea de Științe Economice din Kiev și de Ministerul Economiei din Ucraina.
„Pierderile Ucrainei de pe urma războiului de agresiune lansat de Rusia cresc pe zi ce trece. La pierderile economice se adaugă cele de capital uman, câștigurile nerealizate și mult mai multe”, a transmis purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a Ucrainei pentru Europa Liberă România.
„De aceea, e important să începem să facem eforturi pentru a obține compensare pentru toate aceste distrugeri și pentru potențialul pierdut. Aceasta presupune inclusiv înghețarea activelor rusești de către alte țări”, a continuat acesta.
Pierderile estimate de Bancă, dar și costurile necesare pentru refacerea țării și repunerea pe picioare a economiei sunt semnificative. La începutul săptămânii, președintele Forumului Economic Mondial, Borge Brende, a spus că Ucraina are nevoie de un „Plan Marshall” pentru a putea fi reconstruită imediat după încetarea războiului.
„Chiar și în absența unui acord de pace, care la momentul de față e foarte puțin probabil să aibă loc, trebuie să ne axăm pe reconstrucție, cel puțin în zonele aflate sub controlul Ucrainei”, a punctat Brende pentru ziarul german Suddeutsche Zeitung, citat de Deutsche Welle.
„O nouă recesiune va duce la creșterea șomajului și a sărăciei”, a adăugat acesta.
Centrul de Cercetare a Politicii Economice raporta, de altfel, la începutul lunii aprilie, când trupele rusești se aflau încă în nordul Ucrainei, că țara pierduse aproximativ între 30 și 50% din capacitatea ei de producție.
Doar 1% dintre companiile ucrainene transmiteau la momentul respectiv că nu suferiseră niciun fel de pierderi.
Pe lângă reducerea activităților economice, Centrul anunța că veniturile fiscale scăzuseră cu aproximativ 80% datorită imposibilității de colectare a lor, iar activitatea economică a aproape o treime din muncitorii ucraineni fusese afectată de strămutările cauzate de conflict.
