Linkuri accesibilitate

Câte miliarde de euro pierde România în 2022 pentru că întârzie exploatarea gazelor din Marea Neagră


Platformele de foraj la mare adâncime încă fac explorări ale resurselor, de-abia după 2026 se poate trece la exploatare.

Statul român își propunea acum câțiva ani să exploateze la capacitate maximă resursele de gaze din Marea Neagră începând din 2022. Nu o face, însă, iar pierderile doar de anul acesta se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de euro, potrivit unor calcule realizate de Europa Liberă.

După șase ani de la promisiunile celor care conduceau România în perioada 2016-2018, doar jumătate de miliard de metri cubi de gaze se vor exploata din Marea Neagră anul acesta.

Este vorba de resursele care se află pe platforma continentală (aproximativ 320 de kilometri de la țărm spre larg) și care îi revine României. Pentru anul viitor, se poate dubla producția până la un miliard de metri cubi.

Peste 70% din zăcămintele fosile se află în zona denumită Neptun Deep. Acolo se află și cea mai mare concentrație de gaze, între 42 și 200 de miliarde de metri cubi.

Concesiunile de petrol și gaze din Marea Neagră
Concesiunile de petrol și gaze din Marea Neagră

De aici trebuia exploatat până la peste cinci miliarde de metri cubi pe an din 2021.

Însă cea mai optimistă prognoză din prezent indică anul 2026 pentru exploatarea acestor gaze. În alte patru platforme se fac forări, fără a exista estimări clare privind cantitatea de gaze existentă, când sau dacă vor fi exploatate.

Prima exploatare și singură

Primele gaze extrase din perimetrele offshore de mică adâncime „Ana” și „Doina” au intrat pe 15 iunie în sistemul național de transport, au anunțat reprezentanții Black Sea Oil & Gas. Compania estimează că cele două zăcăminte vor produce anul acesta jumătate de miliard de metri cubi de gaze. România consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze.

Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL, au anunțat pe 15 iunie începerea producției de gaze din perimetrul denumit „Midia” şi introducerea primelor gaze în Sistemul Național de Transport (SNT), au anunțat reprezentanții companiei printr-un comunicat.

„Anul acesta se estimează o producție de jumătate de miliard de metri cubi de gaze. Producția la platou va fi de aproximativ un miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viață estimați pentru zăcămintele Ana și Doina”, ne-au transmis reprezentanții companiei.

Platforma Domino face foraje de mai mulți ani în Marea Neagră
Platforma Domino face foraje de mai mulți ani în Marea Neagră

Invesția este primul proiect dus la bun sfârșit de extragere a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani și singurul proiect aflat în derulare astăzi.

Pentru exploatare se folosesc cinci sonde de producție (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producție la zăcământul Ana), o platformă de producție monitorizată și operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana și o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua stație de tratare a gazelor din comuna Corbu, județul Constanța.

Următoarea exploatare, (probabil) în 2026

Prima exploatare a început la termen și pentru că nu a fost nevoie de foraje la mare adâncime, așa cum necesită toate celelalte perimetre din Marea Neagră.

Din acest motiv, reprezentanții companiei BSOG nu au avut nevoie de investiții substanțiale, de miliarde de euro. Suma cheltuită de firmele care produc deja gaz a fost de 400 de milioane de euro, conform reprezentanților companiilor.

„Decizia de investiții în alte perimetre ne dorim să fie luată în cursul anului viitor, în așa fel încât în 2026 să avem primele gaze din Marea Neagră, din alte perimetre, intrate în sistemul național de transport”, ne-a declarat Virgil Popescu.

Platforma petrolieră Gloria este cea mai veche din România, face foraje de peste 40 de ani.
Platforma petrolieră Gloria este cea mai veche din România, face foraje de peste 40 de ani.

Rezervele de gaze de la mare adâncime nu sunt nici măcar aproape de a fi exploatate. Două sunt motivele pentru care economia românească nu beneficiază de aceste gaze:

  • modificările legislației de exploatare a resurselor naturale offshore ale României, schimbări impuse de PSD, atunci când acest partid era condus de Liviu Dragnea. Asta în condițiile în care statul român și compania sa fanion - Romgaz - nu are echipamente pentru a extrage gazul prin foraje la mare adâncime.

Fostul deputat Iulian Iancu, cu mandate din 2004 până în 2020, a fost unul dintre parlamentarii PSD care au lucrat la modificarea legislației din 2018. Acesta declara la acel moment, în cadrul unei comisii din Palatul Parlamentului că modificările au fost realizate „în așa fel încât statul român să-și maximizeze veniturile, dar să menținem acel echilibru absolut necesar pentru menținerea interesului din partea investitorilor”.

Iulian Iancu a fost cunoscut timp de aproape un deceniu, un „guru” al energiei atunci când venea vorba de PSD. Miercuri, Iancu a fost numit de membrii parlamentului în fruntea ANRE (Agenției Naționale de Reglementare a Energiei).

  • 2. Faptul că, din 2016 și până în 2020, prețul la gaze a scăzut până la valori de 16 euro pe metru cub, ceea ce a făcut ca multe companii internaționale să fie reticente la noi investiții, așa cum erau și cele din Marea Neagră.

Spre exemplu, investiția BSOG a devenit și mai rentabilă odată cu majorarea prețurilor la gaze de 4-5 ori în ultimul an. Experții estimează că profitul acestei exploatări poate fi de peste 500 de milioane de euro pe an, după plata taxelor.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) cuprinde zăcămintele de gaze descoperite în anul 2007 respectiv 1995, situate la aproximativ 120 km de țărmul României, în zona cu apă de mică adâncime a perimetrului XV Midia unde adâncimea apei este de 70 de metri.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, estimează că este nevoie de o investiție de 4 miliarde de euro pentru a se putea extrage gaze din perimetrul Neptun Deep, zona concesionată acum de Petrom și Romgaz.

Cine trebuie să exploateze restul de gaze

Romgaz, societatea unde statul român deține prin Ministerul Energiei puțin peste 70% din acțiuni, a cumpărat în luna mai 50% din concesiunea și dreptul de exploatare a platformei denumită Neptun Deep. Sumă plătită: un miliard de dolari. Cealaltă felie de 50% este deținută de OMV Petrom, companie unde statul este acționar minoritar cu 20%.

Între anii 2000 și 2019, guvernul român a acordat și apoi a prelungit concesiunea gratuită a platformei Neptun Deep până în anul 2045 către Exxon Mobile și OMV Petrom. Proprietari ai concesiunii din anul 2008, Exxon și OMV au investit peste 1,5 miliarde de dolari în operațiuni de explorare.

Statul român, prin Romgaz, a ajuns să plătească un miliard de dolari către Exxon, care a dorit să iasă din asocierea cu Petrom după schimbările legislative ordonate de Dragnea.

Între 42 și 84 de miliarde de metri cubi ar fi resursele de hidrocarburi din acest perimetru, conform raportărilor Ministerului Energiei.

Alte estimări, neasumate oficial, dar atribuite Agenției Națioanale de Resurse Minerale, susțin că ar fi vorba de 200 de miliarde de cubi de gaze doar în platforma Neptun Deep. Consumul anual al României este estimat la 12 miliarde de metri cubi de gaze.

Nota de plată

Europa Liberă a încercat să calculeze și la cât se ridică „factura” pentru întârzierea exploatării gazelor aflate la mare adâncime sub apele Mării Negre. Am apelat la doi specialiști în domeniul energetic pentru a ne ghida să calculăm această notă de plată.

Consumul anual. România (este vorba de consumatorii publici, dar și de cei privați) consumă anual între 11-12 miliarde de metri cubi de gaze.

Această cantitate de gaze transformată în energie înseamnă aproximativ 116 milioane de MhW.

Cotația. Pe bursa de la Viena, în acest moment - pentru contractele la zi, dar și pentru cele pentru livrări până la sfârșitul anului - prețul unui MhW este de peste 120 de euro (124 de euro pe 21 iunie, 128 pe 22 iunie).

Costul consumului anual. Întreaga producție consumată anual de economia României costă 14,7 miliarde de euro la prețul actualul al gazului. Suma este plătită tot de români, prin taxe, facturi la utilități sau prin prețurile mai mari achitate către privații care folosesc gaze.

Valoarea zăcămintelor din Marea Neagră. În perioada 2016-2018 se estima că în 2022 se va exploata minimum 5 miliarde de metri cubi de gaze. Valoarea acestei cantități, la prețurile la zi - cele de pe bursa din Viena, este de 6 miliarde de euro.

Cât a pierdut statul. Specialiștii pe care i-am contactat ne-au explicat că atunci când vine vorba de pierderi, acestea au trei componente.

  1. Din această sumă, valoarea taxelor care merg la stat ar fi de aproape un miliard de euro, conform legislației adoptate de parlament în luna mai.
  2. Apoi, trebuie luat în calcul că peste 4 miliarde de metri cubi trebuie să fie exploatați din platforma Neptun Deep, deținută acum în co-proprietate de Romgaz. Asta înseamnă, că societatea de stat putea beneficia de gaze în valoare de 2,4 miliarde de euro la cotațiile din acest moment. Producția putea să meargă inclusiv la export sau să limiteze importurile din Rusia.
  3. Alte pierderi au venit tocmai dinspre faptul că autoritățile statului, dar și cele private au trebuit să cumpere gaz de peste 700 de milioane de euro de la Gazprom, așa cum reiese din datele Ministerului Energiei. În 2021, valoarea gazelor oferite de Gazprom care au intrat în România nu a trecut de 300 de milioane de euro, așa cum reiese din raportările la Bursa de Mărfuri. Rezultă că lipsa gazelor a dus la importuri mai mari din Rusia, achiziții cu 400 de milioane de euro în plus față de anul precedent.

Nota de plată. Trăgând linie la toate aceste pierderi directe, rezultă că întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră costă economia românească suma de minimum 3,8 miliarde de euro în anul 2022.

În contrast cu aceste calcule, reamintim o declarație a lui Iualian Iancu din 2018. Fostul deputat PSD declara după ce modificase legislația. „În sfârșit, putem spune că statul român iese câștigător din această bătălie, pe ambele planuri, și din punct vedere al veniturilor la bugetul de stat, dar și din punct de vedere al menținerii interesului investitorilor”.


În ceea ce privește șansa ca gazele din Marea Neagră să ajungă la export, Dumitru Chisăiță, expert în energie, spune că nu poate estima că acest lucru se va realiza prea curând.

„În 2023 se poate lua doar decizia de a se investi. Cu o abordare optimistă de câțiva ani, din punctul meu de vedere. Nu cred că vor putea începe mai devreme lucrările. La momentul atingerii vârfului de exploatare, în situația în care consumul nostru nu se modifică semnificativ de ceea ce avem în momentul de față, noi am avea capacitatea ca într-un interval de 7-10 ani să exportăm gaz”, ne-a spus acesta.

Legea offshore s-a schimbat

În acest moment, cele două motive care au întârziat exploatarea gazelor din Marea Neagră au fost înlăturate. Prețul gazelor este la valori record, iar legislația a fost în sfârșit modificată.

Legea offshore a fost adoptată la începutul lunii mai de Parlament. Potrivit proiectului adoptat, guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 de lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului:

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.

Actualii membri ai Parlamentului României au avut nevoie de un an și jumătate pentru a schimba legislația offshore.
Actualii membri ai Parlamentului României au avut nevoie de un an și jumătate pentru a schimba legislația offshore.

„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, după votul din Parlament. „Vom deveni independenți energetic”, a declarat și ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Începutul

În luna noiembrie 2000, executivul condus atunci de premierul Mugur Isărescu aproba Hotărârea de Guvern nr. 1.233 prin care perimetrul denumit atunci XIX Neptun (mai este denumit și Neptun II sau Neptun Deeep) era concesionat pentru 30 de ani către două companii: Petrom și Elf Aquitaine.

„Se aprobă acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pe de o parte, în calitate de concedent, și Societatea Națională a Petrolului Petrom SA și Compania ELF Aquitaine, cu sediul în Franța, pe de altă parte, în calitate de concesionar”, se preciza în HG 1.233/2000.

Decizia era semnată de Mugur Isărescu, Mihai Ianăș - președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Radu Berceanu - ministrul Industriei și Comerțului, Decebal Traian Remeș - ministrul Finanțelor și Romică Tomescu, ministrul Mediului.

Estimările inițiale susținea că în perimetrul Neptun Deep ar fi până la 82 de miliarde de metri cubi, iar în celelalte perimetre ar fi alte 120 de miliarde de metri cubi de gaze.

Blocul continental denumit Neptun Deep se întinde pe o suprafață de aproximativ 7.500 de kilometri pătrați cu adâncimi de apă cuprinse între 100-1.700 de metri. Ca o comparație, perimetrul Neptun Deep e de peste 35 de ori mai întins decât Bucureștiul.

În ceea ce privește adâncimea, forajele se efectuau și la adâncimi mai mari (1.700 de metri) decât adâncimea medie a Mării Negre (1.200 de metri, 2.212 fiind adâncimea maximă).

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG