Linkuri accesibilitate

Exclusiv | Guvernul a numit, pe ascuns, noi reprezentanți ai României în Comisia de la Veneția. Tudorel Toader nu a prins un nou mandat


Fostul ministru Tudorel Toader nu a prins un nou mandat din partea Guvernului ca reprezentant al României în Comisia de la Veneția

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a stabilit ca România să fie reprezentată în organizația internațională care protejează democrația constituțională de ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Acesta va fi membru cu puteri depline, în timp ce Radu Iulian Sebastian Rădulețu va fi supleant.

România nu mai este reprezentată în Comisia de la Veneția de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. Mandatul acestuia, care a expirat în urmă cu o lună, nu a mai fost prelungit.

Informația apare pe site-ul organizației internaționale.

Pe site-ul Comisiei de la Veneția numele lui Toader nu mai apare
Pe site-ul Comisiei de la Veneția numele lui Toader nu mai apare

L-am întrebat pe Tudorel Toader de ce crede că nu a fost reinvestit în funcție și de ce nu au fost anunțați reprezentanții României în Comisia de la Veneția. „Vă rog să-i întrebați pe cei competenți”, ne-a declarat, în două rânduri, Tudorel Toader.

El a fost membru al Comisiei de la Veneția din 2014. În 2018 a mai primit un mandat de patru ani, după ce s-a autopropus în funcție. Potrivit procedurii, Ministerul Justiției formulează propunerea privind numirea reprezentantului României în Comisie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) dă un aviz, iar primul ministru aprobă.

Procedura lui Predoiu

Ministerul Justiției l-a propus pe Bogdan Aurescu, ministru de Externe, pentru a reprezenta România în Comisia de la Venezia. Supleant a fost propus un fost consilier personal de-al ministrului Justiției, Sebastian Rădulețu.

Rădulețu este din 2015 profesor de drept la Facultatea de Drept din Craiova. Potrivit CV-ului său, a fost consilier al Ministrului Justiţiei în perioada iulie - decembrie 2008. La vremea respectivă, ministru al Justiției era Cătălin Predoiu.

L-am întrebat pe Rădulețu de când ocupă funcția în Comisia de la Veneția. „Nu pot să vă dau nicio informație. Nu am certitudinea că vorbesc la telefon cu persoana care s-a recomandat”, ne-a declarat Rădulețu.

La întrebarea dacă a susținut un concurs pentru acest post, fostul consilier al lui Predoiu a închis telefonul.

Condiții pentru numiri în funcție

Numirea unui reprezentant în cadrul instituției de pe lângă Consiliul Europei trebuie să acopere exigențele nominalizate în regulamentul de funcționare - „experți independenți care au atins eminența prin experiența lor în instituții democratice sau prin contribuția la întărirea Legii sau a științelor politice”.

Între cerințele postului se află și „promovarea statului de drept și a democrației”.

Guvernul nu răspuns, până la publicarea materialului, care au fost criteriile de selecție a celor doi reprezentanți ai României în Comisia de la Veneția. Nici în scris, nici prin intermediul purtătorului de cuvânt.

62 de state democratice

Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional. 62 de state sunt reprezentate în Comisia de la Veneția, dintre care 47 sunt țări membre ale Consiliului Europei. Membrii comisiei sunt profesori universitari specializați în dreptul public sau internațional, judecători ai curților supreme de justiție, membri ai parlamentelor naționale. Sunt desemnați de țările lor, dar funcționează independent.

Începând cu 2017, odată cu asaltul coaliției de guvernare asupra sistemului judiciar, România a apelat tot mai des la expertiza Comisiei de la Veneția. Mai multe modificări aduse legislației penale au trecut prin filtrul specialiștilor care funcționează pe lângă Consiliul Europei. Proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale de Investigare a Magistraților, modificările aduse de politicieni la statutul magistraților, la legea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sau cele privind organizarea judiciară au fost analizate de Comisia de la Veneția, însă de multe ori avizul instituției a fost ignorat de coaliția de guvernare PSD-ALDE-UDMR.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG