Anunțul a fost făcut marți seară de președintele finlandez Sauli Niinisto după ce, împreună cu premierul Suediei, Magdalena Andersson, au avut o întrevedere - facilitată de secretarul general al NATO - cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan înainte de începerea summitului NATO.
„În urma acelei întâlniri, miniștrii noștri de externe au semnat un memorandum trilateral care confirmă că Turcia va sprijini, la Summitul de la Madrid, săptămâna aceasta solicitarea Finlandei și Suediei de a deveni membre NATO. Pașii concreti ai aderării noastre la NATO vor fi conveniți de Aliații NATO în următoarele două zile, dar această decizie este acum iminentă”, potrivit unui comunicat al președinției finlandeze.
„Memorandumul nostru comun subliniază angajamentul Finlandei, Suediei și Turciei de a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității celuilalt. Devenind aliați NATO, vom consolida și mai mult acest angajament”, se mai spune în document.
Cu privire la îngrijorarea Turciei cu privire la amenințarea terorismului, Finlanda spune că a „luat în mod constant aceste preocupări în serios. Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale. În calitate de membru NATO, Finlanda se va angaja pe deplin față de documentele și politicile de combatere a terorismului ale NATO.”
Acordul prevede ca Finlanda și Suedia să-și ridice embargoul asupra armelor, să își modifice legile privind terorismul, să sprijine Turcia în conflictul său cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și să nu mai susțină partidul sirian afiliat Forțelor de Protecție a Poporului, scrie The Guardian.
Liderii lumii au salutat deja semnarea acordului trilateral.
„Felicitări Finlandei, Suediei și Turciei pentru semnarea unui memorandum trilateral – un pas crucial către o invitație a NATO în Finlanda și Suedia, care va consolida Alianța noastră și va consolida securitatea noastră colectivă – și o modalitate excelentă de a începe Summit-ul”, a scris președintele SUA, Joe Biden, pe Twitter.
„Vești fantastice când începem Summitul NATO. Aderarea Suediei și a Finlandei va face alianța noastră strălucitoare mai puternică și mai sigură”, a scris și premierul britanic Boris Johnson pe pagina sa de Twitter.
„Avem acum un acord care deschide calea pentru ca Finlanda și Suedia să adere la NATO. Le mulțumesc președinților Erdogan și Niinisto și premierului suedez pentru spiritul constructiv care a făcut posibilă această decizie istorică”, a transmis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Finlanda și Suedia și-au exprimat marți optimismul, încă înainte de a ajunge la Summitul de la Madrid că Turcia va renunța la dreptul său de veto față de oferta lor, blocată de Ankara, de a se alătura alianței militare.
După ce a aterizat la Madrid, Erdogan a purtat discuții de peste două ore cu președintele finlandez Sauli Niinisto, cu premierul suedez Magdalena Andersson și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Cum negocierile erau programate să aibă loc până seara târziu, Suedia și Finlanda au convenit să pregătească un memorandum comun pentru a răspunde preocupărilor Ankarei cu privire la aderarea la NATO, au informat două ziare finlandeze, Helsingin Sanomat și Iltalehti.
Biden, care a sosit și el la Madrid înainte de o cină cu colegii săi din NATO, nu a abordat direct problema în comentariile sale publice cu premierul spaniol Pedro Sanchez și regele Felipe al Spaniei, dar a subliniat unitatea alianței, spunând că NATO nu a fost niciodată mai puternică.
Alți aliați, inclusiv Franța și Spania, au îndemnat indirect Turcia să cedeze. Vorbind la summitul Grupului celor Șapte din Germania, președintele francez Emmanuel Macron a cerut un mesaj de „unitate și forță” de la NATO la Madrid.
Obiecțiile neașteptate ale Turciei la aderarea celor două țări nordice amenințau să umbrească un summit care luptă pentru unitate în timp ce Rusia duce un război sângeros în Ucraina, pe care a invadat-o pe 24 februarie.
Principalele cereri ale Ankarei erau ca țările nordice să nu mai susțină grupurile militante kurde prezente pe teritoriul lor și să ridice interdicțiile privind vânzările de arme către Turcia.
Aceste condiții au făcut obiectul unor negocieri intense, pentru ca aderarea să se poată face în timp record, ca o modalitate de a-și consolida răspunsul față de Rusia, în special în Marea Baltică, unde apartenența finlandeză și suedeză ar da alianței superioritate militară.
În regiunea nordică Norvegia, Danemarca și cele trei state baltice sunt deja membre NATO.
Invazia rusească în Ucraina, pe care Moscova o numește „operațiune specială”, a ajutat la răsturnarea deceniilor de opoziție suedeză față de aderarea la NATO.
Înainte de a pleca la Madrid, Erdogan a părut că se menține ferm pe poziția sa, spunând că Turcia vrea acțiuni, nu cuvinte, pentru a răspunde preocupărilor sale, adăugând că îi va recomanda și lui Biden să cumpere un avion de luptă F-16.
„Vrem rezultate. Ne-am săturat să dăm mingea la mijlocul terenului", a spus el pe aeroportul din Ankara.
Erdogan a confirmat că a vorbit cu Biden marți dimineață înainte de întâlnirea planificată de la Madrid.
El a spus că va discuta cu Biden și problema achiziției de către Ankara a sistemelor de apărare aeriană S-400 din Rusia - care a dus la sancțiuni americane - și o cerere de cumpărare a 40 de avioane F-16 și kituri de modernizare de la Washington, precum și alte probleme bilaterale.
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat că NATO trebuie să se concentreze mai mult pe „lupta împotriva terorismului în toate formele sale”, care este „valabilă și pentru țările candidate”.
Premierul spaniol Pedro Sánchez Pérez-Castejón a susținut alături de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, că NATO nu are altă opțiune decât să admită Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km (810 mile) cu Rusia și Suedia.
