FITS 2022 caută Frumusețea. Frumusețea „în diversitate, în alegeri și acceptare”, după cum spune actrița Ofelia Popii. Pe rețelele sociale, FITS 2022 este #GăseșteFrumusețe și #FindBeauty, iar după cum spune Dragoș Vasile în corespondența de la Sibiu (și recomandările de sâmbătă, 2 iulie), festivalul ascunde frumusețe în spatele fiecărei cortine.

***

Vreți un exemplu de frumusețe necăutată la FITS? Vineri, pe la 18:30, a început să plouă. Peste o oră și ceva a stat. Apoi a apărut un ditai curcubeul, întreg, de la un capăt la celălalt al orașului, ca un gigantic graffiti pe cer. Nu vă pot garanta c-o să plouă azi cu frumusețe.

Mi-am permis doar să vă sugerez un posibil program - cu diversitate, cu alegeri, cu acceptare - pentru ultimele două zile de festival. În fond, frumusețea ne-o mai facem și singuri.

2 iulie: Apă tonică, măști Noh, săpun, cultură, mămăligă și coregrafie

• Sugerez să începeți ziua fără stres, cum funcționează mai toate lucrurile aici, în Sibiu, cu o plimbare în centru și o expoziție: „Universul ucrainean al Mariei Prymachenko”, pe gardul Catedralei Evanghelice „Sfânta Maria”, în Piața Albert Huet.

Vremea e aici caldă spre caniculară, deci se impun sticle de apă în bagaj sau pauze dese pentru hidratare. În acest sens, recomand cold brew-ul tonic de la Meron, în Piața Mare. Cu apă tonică Thomas Henry, desigur - suntem la festival, avem niște pretenții.

• Pentru matinalii care vin la festival deciși să nu-i prindă două noaptea în clubul de la Teatrul „Radu Stanca”, remarc că la ora 9:00 s-a deschis, la Centrul de Informare Turistică din cadrul Primăriei Sibiu, expoziția „Fețele teatrului Noh”, care conține, carevasăzică, 40 de măști aparținând celui mai vechi teatru de profil din Osaka, Yamamoto Noh Theater.

Interesant, instructiv și foarte util ca subiect de conversație la petreceri: „Știați că, deși măștile Noh par inexpresive - inexpresive pentru profani, desigur -, un actor competent poate transmite un sentiment sau o senzație prin simpla înclinare a capului, deci a măștii, la un anumit unghi?”.

• Când v-ați gândit ultima oară (presupunând că ați copilărit la țară, asemeni subsemnatului) la săpunul de casă? Mă refer la săpunul de casă pentru spălat rufe, nu la săpunul artizanal cu aromă de lavandă, pe care-l comandați de pe net. Presupun că v-ați gândit exact atunci, în copilărie.

Iată, așadar, un excelent prilej de a vorbi, din nou, despre săpunul de casă al bunicii. Al bunicii artistei Ioana Sisea, în acest caz, care, plecând de la un teanc de săpunuri vechi făcute acum 20, poate chiar 30 de ani, a realizat o serie de instalații reunite sub titulatura „De aici până aici/ Se va topi complet în patru mii șapte sute optzeci și unu de spălări”.

Le găsiți sâmbătă, la Promenada Mall, începând cu ora 10.00, accesul fiind, desigur, liber. Veți vedea săpun în culori (albastru, roz, verde) și în forme variate. Săpun inscripționat cu diverse mesaje și texte din jurnalul intim al artistei. Veți afla, cu această interesantă ocazie, că săpunul de casă nu-și pierde proprietățile timp de 150 de ani. Sper că v-am convins. E meșteșug. E nostalgie. E artă.

• Pentru masa de prânz, sugerez restaurantul La Cuptor (strada 9 mai, numărul 7). E una dintre cele mai notabile destinații gastronomice ale orașului, cu highlight-uri precum „Cotlet de mangalița cu os/ spumă de cartofi cu usturoi copt/ sos de mere cu boabe de muștar/ ardei verzi copți/ gălbiori/ sos brun” sau, pentru clienții mai delicați, „Păstrăv la cuptor pe pat de verdețuri/ ciuperci mix/ mămăligă infuzată în flori de tei/ mujdei cu șofran în pipetă".

Un ultim argument: corpurile de iluminat dinăuntru - remarcabile, unicat - sunt realizate de un scenograf din Sibiu. Cum ar putea spune turiștii străini care vin aici: FITS all over the place.

• Vestea proastă, dar, desigur, perfect previzibilă e că primele bilete de la FITS care s-au epuizat (cu mult timp înainte de începerea festivalului) au fost cele de la "Faust"-ul lui Purcărete.

Dacă nu v-ați mișcat suficient de repede cu achiziționarea lor, online, și dacă e prima oară când veniți la festival (sau, pur și simplu, dacă de-abia așteptați să mai ajungeți o dată acolo), sugestia mea să dați oricum o fugă până la Fabrica de Cultură.

Cine știe, poate s-a răzgândit cineva și are un bilet, două, de vânzare la Faust (pentru 2 iunie, începând cu ora 22.00, sau pentru 3 iunie, începând cu ora 21.00).

În plus, sâmbătă, de la ora 15:00, poate fi vizionată expoziția de pictură „Suflete vremelnice”, semnată de artistul plastic transilvănean (stabilit la Londra, din 2018) Bogdan Mihai Radu.

„Prin lucrarea expusă în foaierul Fabricii de Cultură - sala Faust, Bogdan Mihai Radu își dorește să realizeze o cartografiere a tărâmului faustian pornind de la diversitatea amețitoare de personaje, lumini, culori și stări pe care o lasă în EU-l său artistic spectacolul de teatru”, spune prezentarea oficială a expoziției.

Eu, unul, țin să adaug doar faptul că e indicat să ajungeți la Fabrica de Cultură (Strada Triajului 1-3) cu un taxi. Dacă vă și prefaceți că e prima oară când ajungeți la Sibiu, sunt 85% șanse ca taximetristul să se oferă să v-arate, în drum, casa lui Klaus Iohannis. „Una dintre casele lui Iohannis", îl veți corecta, evident. Moment în care taximetristul vă va lămuri că e vorba despre ACEA CASĂ în care stă președintele Klaus Iohannis atunci când vine (se întoarce) la Sibiu. E și o gheretă de pază, albă, vizavi de ea. E o experiență. O recomand.

• Dacă ați pierdut reprezentația de joi, de la Centrul Cultural „Ion Besoiu”, sau, pur și simplu, ați rămas acasă, din motive care țin de job-uri sau bugete, am o veste să zicem bună: poate cel mai bizar spectacol de dans contemporan din festival, poate cel mai dificil și, cu siguranță, singurul de la care am văzut oameni ieșind din sală înainte să se termine, e disponibil online, vineri și sâmbătă (biletul costă 30 de lei, semnificativ mai puțin decât cel fizic). Sper că v-am intrigat suficient.

Prin urmare: dacă sunteți curajoși din fire sau, preferabil, competenți în ceea ce privește dansul contemporan, recomand Puterea creației, în cadrul Sezonului german. Regia și coregrafia: Sasha Waltz. O producție a Sasha Waltz & Guests în coproducție cu Festspielhaus St. Pölten, Les Théâtres de la Ville de Luxembourg și Opéra de Dijon.

Iar pentru consumatorii de dans contemporan faptul că numele acesta - Sasha Waltz (dansatoare, coregrafă, managerul unei companii de dans și director artistic al Baletului de Stat din Berlin) - apare de două ori în același rând nu e repetiție. E un omagiu.

• Alte spectacole disponibile sâmbătă, online: Regele Lear / Matsumoto Performing Arts Center, în cadrul Sezonului japonez; PUZZLE / Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în cadrul Sezonului românesc; Viața și vremurile / Scottish Dance Theatre, în cadrul Sezonului britanic. La o adică, e bine de știut. Oricum, Netflixul l-ați terminat încă din pandemie.

• Pentru cină recomand Plai (Strada Târgului 10), genul acela de restaurant în care - așa cum a subliniat un ilustru intelectual și ambasador român cu care ne-am întâlnit deunăzi, la festival - nu se servește mămăligă, ci spumă de polenta. Oricum, important e că aici se gătește doar cu ingrediente locale, sursa lor de proveniență - fie că e vorba de brânză de capră de la familia Cucerzan sau păstrăv afumat de la Râul Sadului - fiind menționată explicit, în meniu. Puteți solicita detalii suplimentare personalului. Multe detalii. Se descurcă.

3 iunie: Cafea de specialitate, litografie, oțet balsamic, inocență și obezitate

• Ați putea începe ziua ca oamenii normali, trezindu-vă îndeajuns de devreme pentru a ajunge la micul dejun. Ce să zic, ar putea fi interesant, eu, unul, n-am de unde să știu. Dar, dacă sunteți genul de spectator de teatru care, dimineața, pe stomacul gol, preferă o cafea de origine, cred că vă pot fi de folos cu o sugestie: Charlie's Specialty Coffee and Brunch (strada Ocnei, nr. 3).

Opțional, se poate îmbina plăcutul cu utilul: pe aceeași stradă, puțin mai acana, e situat un anticariat în care, dacă ați fi directorul unui teatru național din provincie, ați putea lăsa jumătate din bugetul unei piese din stagiunea următoare. Noroc că nu sunteți!

• Nu știu alții cum sunt, dar mie, unuia, duminica mi se pare a fi ziua ideală de mers în muzee (un argument suficient de convingător fiind că, oricum, lunea e închis). Destul să spun: Goya și Dali. O expoziție de grafică și litografie (care include celebra lucrare a lui Goya „Somnul rațiunii naște monștri”), realizată în parteneriat cu Ambasada Spaniei în România și găzduită de Muzeul Național Brukenthal, în colaborare cu Teatrul Național Radu Stanca.

Plusez cu două nume: Dragoș Pătrașcu și Felix Aftene. Sunt doi importanți artiști ieșeni (primul dintre ei fiind și președintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Iaşi), care expun, tot aici, la Muzeul Brukenthal, unele dintre ultimele lor creații.

Dragoș Pătrașcu (care semnează și „Soarele inocenței”, lucrarea de afiș din acest an al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu) a venit cu pictură, grafică și instalație.

Iar Felix Aftene - cu o amplă expoziție de pictură. Îmi permit un singur teaser: e cu animale vii și cu animale moarte. Cu animale sacrificate și cu animale împăiate. Felix Aftene explică: „Expoziţia mea nu e un manifest ecologist, iar lucrările mele nu caută să ascundă sloganuri sub culori". Știind ce pictează Aftene, eu, unul, eram oricum liniștit.

• Pentru prânz, recomand un evergreen rebranduit: Di Gianfranco / fost Max (strada Târgul Peștelui, nr. 8). Aici s-a mers întotdeauna la sigur: terasă mare, specific italian. Iar până vine antricotul de vită, felii, cu rucola, parmezan și oțet balsamic, aveți suficient timp să reflectați asupra îngrijorătoarei situații în care se află Antonello şi Donatello, cei doi celebri motani-mascotă ai Muzeului Brukenthal.

Sunt două animale nevinovate care, din cauza acestui heirup tipic românesc cu care ne îndopăm copiii până dau în diabet și obezitate, au ajuns să cântărească cu - estimez, exagerând foarte, foarte puțin - vreo 10 kilograme peste limita normalului recomandat de veterinari! La modul cel mai serios: trebuie făcut ceva, trebuie semnată o petiție. E mai mare cruzimea față de Antonello şi Donatello decât cea față de animalele din picturile lui Aftene!

• Printre picături, ați putea da o fugă până pe Aleea Celebrităților, în Parcul Cetății, unde, cu ocazia acestei ediții de festival, au fost adăugate încă șase stele: Sasha Waltz, Krzysztof Warlikowski, Götz Teutsch, Éric-Emmanuel Schmitt, Claus Peymann și Ion Caramitru.

Cu puțin noroc, l-ați putea prinde pe Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Austria, dezvelind, duminică după-amiază, steaua lui Götz Teutsch, unul dintre cei mai importanți violonceliști ai lumii, născut la Sibiu, în 1941, și care, începând din 1976, a activat în celebra Filarmonică din Berlin.

• Pentru cei care nu sunt alături de noi, la Sibiu, spectacolele disponibile online duminică, 3 iulie, sunt: Muzica vântului / Klaus Röhm, Stefan Charisius, în cadrul Sezonului german; Visătorii / Theatre National de Bretagne, în cadrul Sezonului francez; Povestea urșilor panda / Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu și Ziua iertării / Universitatea „Lucian Blaga” & Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu, ambele în cadrul Sezonului românesc.

Cei care, dimpotrivă, au rămas la Sibiu până la finalul festivalului ar putea da o ultimă tură pe Bulevardul Corneliu Coposu, la numărul 2, unde se desfășoară - în sensul de a se așterne până departe - „Ziarul Orizontal” al lui Dan Perjovski.

Reamintesc, pentru orice eventualitate, că „Ziarul Orizontal” este un proiect de artă în spațiul public început în 2010 și produs de TNRS și Primăria Sibiu. Care va continua, sunt sigur, și în 2023, întrucât mie îmi place să cred că lumea, așa cum o știm, va merge înainte.

• Pentru cină sugerez Jules Bistro (strada Mitropoliei, nr. 6). Din Piața Unirii până acolo faceți cam 6-7 minute cu trotineta electrică - n-o spun așa, ca pe un manifest ecologist, ci doar pentru că așa-mi place mie să salvez planeta.

Iar de la Jules până la clubul de la TNRS, unde se strânge lumea - aproape toată lumea: actori, dansatori, organizatori, voluntari, jurnaliști, influenceri și, plusez, Emil Hurezeanu - după ora 22:00, vă propun să mergeți pe jos.

Dacă nu plouă. Dacă plouă, mai amânați puțin plecarea. În fond, chiar, de ce ne-am grăbi?”

***Dragoș Vasile, Sibiu, FITS 2022