Bună dimineața, dragi prieteni,
Locuitorii din Donețk/estul Ucrainei sunt avertizați să părăsească regiunea pentru că, potrivit Kievului, acolo se va juca soarta războiului. Un război lung care pare să fi intrat deja în faza de uzură.
Iată principalele știri ale dimineții:
- NATO a început oficial procesul de ratificare de către Parlamentele celor 30 de state membre a aderării Suediei și Finlandei. Cine sunt „teroriștii” de expulzarea cărora Turcia condiționează acceptul?
- Premierul conservator Boris Johnson a primit o puternică lovitură politică prin demisia de ieri a noi membri ai cabinetului său. Refuză să se retragă. Încă.
- Președintele Iohannis a ținut ieri o conferință de presă în materie de politică internă. De ce informația în sine este o știre?
Cum își șantajează Turcia aliații occidentali? Cât de mare este miza?
Organizația nord-atlantică a început ieri demersurile oficiale de ratificare în parlamentele naționale a deciziei comune de admitere a Suediei și Finlandei în NATO, notează Europa Liberă.
„Este o zi bună pentru Finlanda și Suedia și o zi bună pentru NATO”, a declarat ieri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu 32 de națiuni în jurul mesei, vom fi încă mai puternici, iar popoarele noastre în și mai mare siguranță de vreme ce ne confruntă cu cea mai mare criză de securitate în zeci de ani”, a apreciat el.
Autoritățile de la Ankara dau însă de înțeles că își vor vinde foarte scump votul de ratificare. Recep Tayyip Erdoğan condiționează mutarea de extrădarea din Finlanda și Suedia a unui număr de 70 de persoane pe care Turcia îi consideră „teroriști”.
Or, după cum explică o analiză BBC cu nume & prenume, așa-numiții „teroriști” sunt jurnaliști, profesori și membrii ai opoziției, fugiți din Turcia după așa-zisa tentativă de lovitură de stat din 2016, pretextul folosit de regimul Erdoğan ca să-și elimine adversarii și să-și arondeze sistemul de Justiție.
Occidentul e pus astfel între ciocan și nicovală. Dacă îi apără pe disidenți, supără Turcia. Dacă îi predă își calcă în picioare propriile principii, iar NATO încetează să mai fie alianța militară a democrațiilor.
Or, NATO nu se poate lipsi de o Turcie prietenoasă. Și nu numai de dragul Finlandei și Suediei. Forțele turce din Marea Neagră tocmai au sechestrat o navă rusească cu grâu furat de la ucraineni.
În general, Turcia este parte activă atât din negocierile pentru facilitatea exporturilor de cereale din Ucraina, esențiale ca să elimine spectrul foametei din țări africane, cât și în aspecte militare - drona turcească Bayraktar folosită deja de ucraineni, a intrat deja în folclor, de schimburi de prizonieri și de încetare a focului în sud-estul Ucrainei.
Prin urmare, negociatorilor occidentali nu le rămâne decât să pună cât mai mult pe masă. În context, „necazurile” cu care se confruntă acasă premierul Johnson, nu puteau găsi un moment mai prost.
Londra: ministrul de Finanțe și ministrul Sănătății demisionează
Toată presa britanică abundă în informații și detalii privind „lovitura de pedeapsă” contra premierului Boris Johnson de ieri.
Times arată că demisiile anunțate ieri seară la interval de numai câteva minute vin după multe luni de disensiuni.
BBC face de asemenea o trecere în revistă a evenimentelor, arătând însă că demisia cancelarului ministru de Finanțe, Rishi Sunak și a ministrului Sănătății, Sajid Javid, vin după o avalanșă de alte plecări de la niveluri inferioare ale guvernului.
Premierul a răspuns numind un nou cancelar în persoana lui Nadhim Zahawi, iar secretarul general (the chief of staff) a preluat și funcția de ministru al Sănătății. Pe scurt, refuză să demisioneze. Până când?
Analiza Politico explică motivele pentru care Boris Johnson se poate folosi de cutumele britanice bazate mai degrabă pe gentlemen's agreement decât pe reguli scrise, ca să rămână la putere. Nu există de pildă un termen de convocare a alegerilor, primul ministru decide, dar nu încalcă regula celor patru ani, etc.
„La o cafea” sau nu cu președintele Klaus Iohannis
Administrația Prezidențială a anunțat ieri, după prânz, prima conferință de presă a președintelui României exclusiv pentru jurnaliștii români, deci în materie de politică internă, din 2022. A avut loc la ora 18.00.
Întrebările au variat de la controversatele legi ale securității naționale, despre care președintele a spus: „Nu le-am citit, nu le-am cenzurat”, „se află la Guvern” și despre care a dat asigurări că nu vor trece de semnătura sa dacă încalcă „principiile după care vrem să funcționăm”, după cum a relatat Europa Liberă.
Până la amenințările la adresa jurnalistei Emilia Șercan, cea care a dezvăluit plagiatul premierului, pe care insită Libertatea, și dezamăgirea românilor față de derapajele anti-democratice - un articol PressOne trece în revistă cu această ocazie dezamăgirea provocată pe rând de toți președinții din 1989 încoace.
Nu au lipsit întrebările legate de ajutorul militar pe care România îl acordă sau nu Ucrainei, în condițiile în care ale țări vecine și de asemenea expuse pericolului de atac rusesc, au făcut-o cu voce tare, începând cu Polonia și continuând cu țările baltice.
Răspunsul nu rezolvă dilema și ridică încă și mai multe probleme: „Suntem în război, nu suntem într-o situație pe care o povestim în liniște, la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi. Este înțelept, în timpul unui război, să nu dai adversarului informații vitale. Drept pentru care noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”.
Din păcate pentru încrederea în lideri și instituții, element de importanță strategică în vreme de război, un alt semn de întrebare se impune de la sine. Se pare că premierul polonez și cei din Letonia și Lituania „au stat la cafea” cu jurnaliștii lor și cei ai planetei livrând Moscovei informații cheie? O întrebare la care numai strategii de la Cotroceni pot răspunde, în vedere următoarei conferințe de presă.
Alte subiecte:
- Un judecător din Mississippi a refuzat să ia în considerare dreptul la avort, folosindu-se de decizia Curții Supreme SUA din 24 iunie. Boardul editorial al WP atrage atenția asupra evoluției anti-democratice.
- Europa Liberă s-a ocupat de cele mai recente declarații de avere ale miniștrilor. Libertatea publică o investigație privind un director din administrația locală sector 5, București care a luat primă 16.000 euro net, într-o țară unde salariul mediu nu atinge 1.000 euro.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
