Educația din România va avea două legi ale educației: una pentru învățămîntul preuniversitar, alta pentru învățământul universitar.
Schimbările vor fi majore începând cu clasa pregătitoare și până la bacalaureat, după cum a anunțat, marți, ministrul Sorin Cîmpeanu, care susține că noile legi cuprind de fapt principiile Proiectului "România Educată", iar miercuri vor fi lansate în dezbatere publică.
Proiectele de lege vor sta în dezbatere publică 35 de zile, ulterior vor fi adoptate, însă nu se știe dacă prin ordonanță de urgență sau vor fi dezbătute în Parlament.
Concret, Ministerul Educației propune ca din anul școlar 2023-2024 elevii din România vor susține alte tipuri de examene naționale, profesorii vor intra în sistem printr-un examen de titularizare schimbat, iar salariile din educație vor crește pornind de la debutanți care vor avea salariul mediu pe economie când intră în sistem.
Sorin Cîmpeanu spune că impactul bugetar al noilor legi va fi de 15% din bugetul național consolidat al României. Dacă în prezent bugetul Educației este de 31 de miliarde de lei, pentru punerea în practică a noii legi a învățământului preuniversitar va fi nevoie de 41 de miliarde de lei.
„Aceste legi au un impact bugetar de 90% față de bugetul din acest moment”, a spus ministrul Cîmpeanu.
Primii beneficiari ai noilor legi ale educației, care după cum spune ministrul Educației vor intra în vigoare în septembrie 2023, vor fi elevii de clasa a VII-a și cei din clasa a IX-a din acest an școlar. Aceștia vor fi în clasele terminale atunci când proiectele de lege intră în vigoare. Asta pentru că examenele naționale se schimbă.
Colegiile Naționale pot organiza admitere la liceu înaintea Evaluării Naționale
Elevii de clasa a VII-a din anul școlar 2022-2023 vor fi primii care vor da examen la colegiile naționale, pentru că noua lege va prevede că aceste licee pot susține admitere.
Tot din 2023, media din timpul gimnaziului nu va mai conta la intrarea la liceu. Din 2024, acele licee care vor demonstra calitatea educaţiei vor avea dreptul să organizeze propriile examene de admitere în liceu, pentru ocuparea a 90% din locuri, 10% din locuri urmând a fi ocupate prin procesul normal de admitere la evaluarea naţională.
Ministrul Educației a spus că examenul de admitere în liceu va trebui şi va fi finalizat înainte de a fi demarată evaluarea naţională.
„În acest fel, acei elevi care vor avea această şansă în plus, şi este vorba de elevii care încep clasa a şaptea în septembrie, vor avea şansa să se prezinte la evaluare naţională pentru a putea candida ca şi până acum”, a spus ministrul, afirmând că e nevoie de pregătirea profesorilor din acele licee care doresc să organizeze examen de admitere, pentru a elabora subiecte proprii de admitere.
Locurile rămase neocupate se ocupă prin repartizare computerizată.
„Înainte de vara anului 2024, când va fi posibil concursul de admitere în liceu, valabil pentru cei care încep clasa a şaptea anul acesta este important de ştiut că prezenta lege prevede renunţarea la media din gimnaziu, medii care din păcate şi-au pierdut relevanţa”, a spus ministrul Educaţiei.
Elevii care sunt acum în clasa a VIII-a vor da examenul de evaluare națională la fel ca până acum.
Fiecare școală va face un raport pentru orientarea școlară a elevului
În privința celorlalți elevi, ministrul Educaţiei spune că elevii care vor începe şcoala după intrarea în vigoare a noii legi a educaţiei, în septembrie 2023, nu vor mai avea note la Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, ci vor fi evaluaţi cu Admis sau Respins.
Sorin Cîmpeanu a mai spus că orientarea şcolară şi portofoliul educaţional al elevilor sunt lucruri de bază, care vor deveni obligatorii la finalul clasei a opta, lucru prevăzut și în actual lege 1/2011, dar care nu a fost pus în practică.
Rezultatele elevilor se exprimă în învăţământul primar din calificative anuale, unice prin arii curriculare, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative.
La finalul clasei pregătitoare şi a clasei întâi, cadrul didactic va trebui să realizeze un raport descriptiv de evaluare, atât a dezvoltării fizice, cât şi cognitive, socio-emoţionale, a limbajului, a abilităţilor de citit, de scriere, de calcul matematic şi a dezvoltării capacităţilor şi abilităţilor de învăţare.
La finalul claselor a doua, a patra şi a şasea, elevii vor susţine evaluări naţionale scrise, la limbă şi comunicare şi la matematică. Ministrul a ţinut să precizeze că este foarte important ca aceste rezultate să fie trecute în portofoliul educaţional al elevului.
Cum se va schimba Bacalaureatul
Examenul de Bacalaureat va avea o nouă structură. Va exista o probă scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun pentru elevii de la toate profilurile. Asta înseamnă că va exista o probă transdisciplinară.
De asemenea, elevii vor susține două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, o probă de evaluare a competenţelor digitale şi o probă scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, la alegerea candidatului. Această ultimă probă facultativă va putea fi dată sau nu de către elevi, iar ea nu va fi conta în promovarea examenului.
„Examenul de Bacalaureat este prevăzut a avea următoarele probe. O singură probă scrisă de evaluarea competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. Este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă constă în evaluarea competenţelor generale formate pe parcursul ciclului liceal la Limba şi literatura română, la Matematică, Ştiinţe, Istoria şi Geografia României şi ştiinţe socio-umane ", a detaliat ministrul.
El a mai spus că elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul al recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene. Acest lucru se întâmplă și în prezent.
Cine va promova examenul de bacalaureat
Vor fi declarați promovați absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale şi au obţinut cel puţin nivelul "independent";
- au susţinut proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
- au susţinut probă scrisă la Limba şi literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6.
Absolvenţii care au susţinut proba de de evaluare a competenţelor lingvistice şi proba de evaluare a competenţelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi practice.
„Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiţionează promovarea examenului de Bacalaureat”, a precizat Cîmpeanu.
Probele scrise facultative sunt specifice profilului sau specializării șoi pot fi alese de candidat.
Pregătirea profesorilor și mărirea salariilor debutanților
O schimbare majoră în preuniversitar va fi modul în care vor intra profesorii în sistem. Debutanții vor susține un examen scris pentru a deveni stagiar, iar timp de un an vor avea mentor un profesor din sistem care va preda mai puțin pentru a se putea ocupa de stagiar.
Debutanții vor avea salariul mediu pe economie, ceea ce în prezent este de 4.000 de lei net. Un debutant care intră în acest an în învățământ are un salariu de 2.000 de lei net. Ministrul Educației a spus că, implicit cu salariul debutanților, va crește și salariul profesorilor. Astfel un profesor va avea un salariu mediu de 9.500 de lei net, după cum a spus Sorin Cîmpeanu care a precizat că impactul bugetar al creșterii salariilor va fi de 25% din cât e bugetul educației în prezent.
Tot la preuniversitar, Ministerul Educației va reorganiza și va redenumit instituțiile actuale. Astel, inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică.
Ce spun experții
Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, spune că schimbarea privind formarea profesorilor ar trebui să fie formulată clar, astfel încât aceștia să fie încurajați să intre în sistemul de educație.
„Am fi preferat ca toate aceste lucruri prezentate să fie pilotat. De ce spun asta? Pentru a ne asigura că ele vor și funcționa. Cel puțin pe partea de formare a profesorilor, ideea de stagiatură nu este rea până la capăt, atâta timp cât va exista și stagiatura susținută financiar. Dar e urmare a masteratului didactic? Sau a modulului pedagogic? Este clar lucrul ăsta? Tu în momentul în care introduci stagiatura ca urmare a modulului pedagogic, atunci răpești un drept care există deja”, a spus profesorul Ovidiu Pânișoară.
Acesta spune că masteratul didactic există în legea educației în vigoare. „Dar trebuie să dai locuri suficiente pentru universitate și după aceea trebuie să ai și susținere financiare. Atunci îl îndrumi pe candidat către masteratul didactic”, arată Pânișoară.
Profesorul spune că la intrarea în sistemul de educație lucrurile ar trebui să fie clare. „Nu trebuie să pui piedici la intrarea în sistem. Ci sistemul ar trebui să fie cursiv, iar aceste schimbări trebuie să aibă continuitate. Adică să preia ce a fost și să ducă mai departe, nu să rupă ceva în sistem”, a spus Pânișoară.
De unde finanțare pentru implementarea legilor?
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, spune că părinții nu au participat la conceperea legilor, dar la prima vedere cuprind propuneri foarte bune.
„Rămâne de văzut de unde ia finanțarea, care este de cel puțin de 2 ori mai mare ca în acest moment. Ca președinte al Federației, de 7 ani de zile, am încercat cu fiecare prim ministru în parte să obținem o creștere sustenabilă de 0,3% pe an pentru educație, dar nu am reușit. Îmi e foarte greu să cred că vom avea finanțare, că se vor acorda 15% din bugetul consolidat în 2022, așa cum a cerut ministerul. Dacă nu vom avea această finanțare, probabil că se va întâmpla la fel cum s-a întâmplat și cu legea 1, pentru care nu a existat finanțare”, a mai spus Iulian Cristache.
Schimbări și la universități: asistenții nu vor trebui să aibă doctorat
Sorin Cîmpeanu a vorbit și despre proiectul de lege a învăţământului superior care prevede eliminarea obligativităţii deţinerii titlului de doctor pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar. El a spus că astfel universitățile se vor deschide spre „nevoile societăţii şi de a permite accesul unor profesionişti în învăţământul superior românesc”. Profesorii universitari vor putea să rămână la catedră până la până la vârsta de 70 de ani pe baza unei solicitări.
Toate programele de studii universitare - licenţă, master, doctorat - organizate în universităţile româneşti vor conţine ogligatoriu cursuri de etică şi integritate academică.
Va fi înfiinţat unui registru unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii, pentru diminuarea fraudelor, după cum a spus Sorin Cîmpeanu.
În privința cercetării, proiectul de lege prevede posibilitatea ca instituţiile de învăţământ superior să preia prin absorbţie instituţii de cercetare.
